Poveşti incredibile despre somnambuli

Deşi au fost emise mai multe teorii, ştiinţa modernă este încă departe de a explica în profunzime fenomenul de somnambulism, sau cauzele care îl declanşează.

Somnambulii au de obicei ochii deschişi şi prezintă o expresia de ‘sticlă’ în timp ce fac diverse lucruri. Pentru unii, această condiţie specială de care suferă reprezintă o problemă foarte serioasă, dar pentru alţii s-a transformat într-un avantaj nebănuit.

Somnambulismul se manifestă în general la copii şi dispare de obicei până la adolescenţă, fiind destul de puţin comună la adulţi. Dar nu toată lumea se încadrează în acest tipar general. Vom prezenta o serie de poveşti despre somnambuli celebri.

Somnambulul artist

Faceţi cunoştinţă cu Lee Hadwin, care în timpul zilei este asistent medical, însă pe timp de noapte este artist. El realizează opere de artă ciudate şi fantastice despre care nu-şi aminteşte că le-ar fi desenat, când se trezeşte a doua zi dimineaţă.

Supranumit "Kipasso", el spune că este extrem de intrigat de talentul său nocturn, mai ales că în timpul zilei nu are niciun interes pentru artă sau vreo abilitate în acest domeniu. Mai multe galerii mari de artă au fost interesate de munca sa, sperând să comercializeze aceste opere pentru valoarea lor artistică cât şi pentru noutatea care o prezintă.

Hadwin a început să fie somnambul atunci când avea patru ani, dar părinţii lui au crezut că este o fază normală a copilăriei. Când era adolescent a început să realizeze desene pe pereţii dormitorului său în timp ce dormea. Odată, când a rămas acasă la un prieten, a acoperit pereţii bucătăriei acestuia cu Doodles în timp ce dormea, o descoperire jenantă a doua zi la micul dejun. Când a depăşit adolescenţa intensitatea somnambulismului său a crescut şi Hadwin se trezea şi găsea acoperite cu desene cam tot ce era în apropiere - feţe de masă, ziare, haine şi pereţi.

În speranţa de a-şi valorifica ciudata abilitate, el a început să lase materiale la îndemână atunci când se ducea la culcare şi, destul de sigur, atunci când se trezea găsea opere gata făcute. Acum, când pleacă de acasă se pregăteşte pentru peregrinările sale nocturne, cu caiete de schiţe şi creioane speciale de desenat pe care le împrăştie în jurul casei, în special sub scări, un loc preferat de „artistul din el”.

Somnambulii care gătesc

Robert Wood, un bucătar în vârstă 55 de ani, este somnambul de patru sau cinci ori pe săptămână. ”Se trezeşte” şi se îndreaptă spre bucătărie, unde pregăteşte omlete, cartofi prăjiţi şi chips-uri. Împreună cu soţia sa Eleanor, ei au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi de aceste manifestări, fiindu-le frică să nu facă vreun accident în timp ce găteşte în bucătărie.

Cuplul din Glenrothes nu mai poate dormi acum mai mult de circa trei ore fără întrerupere. Domnul Wood crede că un ulcer ar fi la originea problemei. Deoarece starea de sănătate nu îi permite să mănânce decât porţii foarte mici de mâncare, el crede că foamea i-ar putea provoca deplasările nocturne la bucătărie. Domnul Wood a declarat că se va adresa specialiştilor în somnambulism din Edinburgh.

Lesley Cusack este o femeie de 55 ani din Chesire, Anglia, care mănâncă în somn. În timp ce aceasta sună destul de inofensiv, poate fi extrem de periculos din mai multe motive. Lesley a trebuit să-şi schimbe dieta din timpul zilei şi să se înscrie la un club de fitness, pentru că mănâncă mult în timpul nopţii. Dar cantitatea de mâncare nu este singurul pericol. Ea găteşte în timp ce doarme folosind un cuptor cu gaze. Dacă ea ar uita deschise gazele ar pune în primejdie pe toată lumea din casă. De fapt, există un risc şi pentru sănătatea ei generat nu de cantitatea de mâncare pe care o mănâncă, sau de cum găteşte, ci de ceea ce mănâncă. Uneori Lesley mănâncă lucruri necomestibile, cum ar fi vaselină, vopsea şi praful de spălat. Ea şi-a pus alarme la uşi în speranţa că o vor trezi, dar fără niciun rezultat. Femeia este foarte îngrijorată din cauza acestei probleme.

Somnambulul care tunde iarba

În 2005, un expert în calculatoare somnambul a fost găsit de soţia sa în faţa casei folosind maşina de tuns iarba. Era la ora 2 noaptea şi bărbatul era dezbrăcat. Rebeca Armstrong a fost trezită de un zgomot care venea din grădină. Când şi-a dat seama că soţul ei, Ian, nu era în pat a coborât la parter să vadă ce se întâmplă.

Rebeca l-a găsit pe Ian, complet gol, tunzând iarba. I-a fost frică să-l trezească pentru că i s-a spus că poate fi periculos să deranjezi pe cineva care este somnambul. Doar a deconectat maşina de tuns iarbă, s-a întors la culcare şi l-a lăsat să continue. Ian, în vârstă de 34 de ani s-a întors în pat, iar mai târziu când Rebeca i-a povestit ce s-a întâmplat, a rămas uimit.

Somnambulul care s-a suit pe o macara

Într-o noapte, poliţia din Dulwich, Anglia, a fost chemată să răspundă la o posibilă tentativă de sinucidere. O fată s-a suit pe o macara inactivă, aflată într-un şantier de construcţii, la aproximativ 40 de metri în aer. Un pompier s-a urcat pe macara pentru a încerca să o convingă să coboare, dar spre surprinderea lui a găsit-o dormind.

Fata în vârstă de 15 ani era somnambulă. Atunci când pompierul a ajuns la ea i-a fost teamă să o trezească, având în vedere spaţiul extrem de îngust unde se aflat. I-a fost frică ca fata să nu cumva să se sperie când o trezeşte şi apoi să cadă de pe macara. pompierul a percheziţionat-o şi i-a găsit telefonul mobil, după care i-a sunat părinţii. Părinţii i-au explicat că este somnambulă şi au făcut un plan. Pompierul a închis şi părinţii au sunat-o înapoi, iar aceasta s-a trezit. Fata urcase 40 de metri în înălţime şi mersese pe braţul macaralei o distanţă de 12 metri.

Detectivul somnambul

Un caz celebru de somnambulism este cel al lui Robert Ledru, unul dintre cei mai buni detectivi ai secolul al 19-lea din Franţa. Deşi trăia în Paris, el lucra la un moment dat la un caz în Le Havre, când a fost contactat de către biroul său din Paris şi i s-a cerut să preia anchetarea unei crime în legătură cu care poliţia locală avea dificultăţi.

Parizianul André Monet a fost împuşcat şi ucis pe o plajă locală. Singurele indicii au fost glonţul, care era mult prea comun pentru a fi de vreun folos şi urmele lăsate de criminal. Ledru a examinat urmele şi a ajuns la o înţelegere incredibilă. Criminalului îi lipsea degetul mare de la piciorul drept. Şi lui Ledru îi lipsea, de asemenea, acest deget de la picior, şi se trezise în acea zi găsindu-şi şosetele ude. În plus, glonţul era acelaşi tip pe care îl folosea şi el. Şi-a dat seama că chiar el l-a ucis pe Monet în timp ce era somnambul, stare despre care credea că a fost provocată de sifilisul său.

Este de înţeles că poliţia franceză a fost reticentă să accepte această teorie atunci când Ledru s-a auto-denunţat, aşa că au decis să experimenteze. Ei l-au plasat într-o celulă peste noapte pentru a observa ce se întâmplă. Din prima noapte a dat semne de somnambulism. Aşa că au decis atunci să plaseze şi o armă de foc în celulă cu el, iar în noaptea următoare a tras înspre gardieni în timp ce dormea. Poliţia a decis ca nu putea fi tras la răspundere pentru faptele sale, dar că reprezenta încă o ameninţare, aşa că a fost exilat la o fermă în mediul rural, unde a trăit în ultimii 50 de ani din viaţă, înconjurat de paznici şi asistente medicale.