Poroşenko cere Germaniei şi NATO să trimită nave în Marea Azov

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko încearcă să obţină sprijin din partea statelor NATO în disputa cu Rusia, după confruntarea din Marea Azov, în largul coastei crimeene, potrivit Deutsche Welle.

“Germania este unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai noştri şi sperăm că statele din cadrul NATO sunt pregătite să trimită nave în Marea Azov pentru a asista Ucraina şi a asigura securitatea”, a declarat Poroşenko publicaţiei germane Bild, sugerând că Rusia “nu doreşte nimic altceva decât să ocupe marea”.

După ce a afirmat că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, este un mare prieten al Ucrainei, Poroşenko a susţinut: “În 2015, ea a salvat ţara noastră prin negocierile din Minsk şi sperăm că ne va susţine din nou ferm, împreună cu alţi aliaţi de-ai noştri”.

Poroşenko a mai sugerat că Rusia şi preşedintele Putin au planuri majore.

“[Vladimir] Putin doreşte să refacă vechiul Imperiu Rus. Crimeea, Donbas, el doreşte întreaga ţară”, a sugerat Poroşenko. “În calitate de împărat rus, aşa cum se vede el, imperiul său nu poate funcţiona fără Ucraina. El ne vede ca o colonie”.

La rândul său, Putin l-a acuzat miercuri pe omologul ucrainean că a orchestrat o “provocare” pentru a-şi creşte ratingul de popularitate înaintea alegerilor de anul următor din Ucraina. Cel mai recent sondaj de opinie din Ucraina arată că sprijinul pentru Poroşenko este de doar 9 sau 10%.

Putin a apărat acţiunile forţelor ruse din weekend, care au deschis focul asupra a trei nave ucrainene în Marea Azov şi pe care le-au capturat ulterior împreună cu membrii echipajelor lor. Preşedintele rus a declarat: “Ei şi-au îndeplinit obligaţia militară, şi-au îndeplinit îndatoririle legale de protejare a graniţelor Rusiei”.

Poroşenko a impus miercuri legea marţială în unele zone ale Ucrainei pentru 30 de zile.

Declaraţie UE

Federica Mogherini, înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, a făcut miercuri noaptea o declaraţie în care şi-a exprimat, “ îngrijorarea extremă cu privire la periculoasa amplificare a tensiunilor” şi consternarea faţă de utilizarea “inacceptabilă” a forţei de către Rusia. De asemenea, declaraţia a cerut Rusiei să elibereze navele ucrainene şi pe marinarii acestora, şi să asigure accesul nerestricţionat în Marea Azov.

O instanţă din Crimeea a decis că 12 dintre cei 24 de marinari ucraineni capturaţi de forţele ruseşti să rămână în spatele gratiilor cel puţin până în 25 ianuarie. Bărbaţii ar putea primi până la 6 ani de închisoare pentru traversarea ilegală a graniţei ruseşti. Restul marinarilor, excepţie făcând cei trei răniţi în timpul atacului rusesc, sunt ţinuţi într-un complex militar din Kerci, deşi un reporter de la Novaia Gazeta a declarat că aceştia s-ar afla într-un centru de detenţie temporară.

În declaraţie, totuşi, nu s-a menţionat posibilitatea aplicării de noi sancţiuni împotriva Moscovei. Blocul UE este divizat în ceea ce priveşte impunerea de noi sancţiuni. Astfel, ţări precum Italia, Grecia, Belgia şi Cipru au cerut o abordarea mai blândă la adresa Rusiei, pe când Germania şi Franţa sunt concentrate pe măsuri de reducere a tensiunilor. Doar cele trei state baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – au susţinut Polonia şi Marea Britanie care au cerut adoptarea unei poziţii mai dure împotriva Rusiei.