Legea marţială votată în Ucraina. SUA cere Rusiei să renunţe la “comportamentul ilegal”

Un decret al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko privind impunerea legii marţiale în Ucraina a fost aprobat luni de parlamentari cu 276 de voturi pentru şi 30 împotrivă, iar SUA a criticat dur Moscova la ONU după ce, duminică, forţele ruseşti au atacat şi confiscat trei nave ucrainene şi echipajele acestora, în apropierea disputatei regiuni Crimeea, potrivit Deutsche Welle.

În cadrul întâlnirii de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, ambasadorul american Nikki Haley a avertizat Rusia că acţiunea de a confisca navele reprezintă o “încălcare grosolană a suveranităţii teritoriului ucrainean”.

Haley a precizat că declaraţia reflectă “îngrijorările enorme” ale conducerii americane, adăugând că “astfel de acţiuni ilegale” vor face imposibilă normalizarea relaţiilor dintre SUA şi Rusia. Totuşi, Washingtonul nu a cerut aplicarea de sancţiuni suplimentare împotriva Kremlinului.

Dmitri Polianski, adjunct al ambasadorului rus la ONU, a acuzat Ucraina că foloseşte incidentul pentru a creşte popularitatea lui Poroşenko înaintea alegerilor ucrainene din martie 2019.

Alte câteva naţiuni, inclusiv Germania, Franţa şi Marea Britanie, au publicat o declaraţie după întâlnirea de la ONU şi au făcut apel la cumpătare şi detensionarea situaţiei şi, de asemenea, au reconfirmat recunoaşterea integrităţii teritoriale a Ucrainei.

În ceea ce priveşte legea marţială din Ucraina - proiectul legislativ a fost semnat de Poroşenko, luni, ca răspuns la incidentul din Marea Azov - aceasta va permite, printre altele, mobilizarea parţială a armatei şi intensificarea măsurilor de apărare aeriene – măsuri care dau naştere la temeri cu privire la amplificarea tensiunilor militare în regiune.

Într-un discurs televizat, Poroşenko a precizat că a redus perioada iniţială de aplicare a legii marţiale de la două luni la 30 de zile, începând cu 28 noiembrie. Reducerea intervalului ar fi un răspuns la apelul opozanţilor săi, care au declarat că propunerea de 60 de zile va împiedica derularea normală a alegerilor programate pentru martie 2019.

Marina ucraineană a declarat că şase marinari au fost răniţi în atacul ruşilor, când navele ruseşti au deschis focul asupra vaselor ucrainene în Strâmtoarea Kerci, un canal de apă situat între peninsula ucraineană anexată de ruşi Crimeea şi Rusia continentală şi care leagă Marea Neagră şi Marea Azov.

Strâmtoarea Kerci şi Marea Azov sunt desemnate ape teritoriale comune prin tratatul semnat în 2003, însă Rusia a exercitat un control mai mare asupra regiunii după ce a anexat în 2014 peninsula Crimeea.

În ultimele săptămâni, Rusia şi-a mărit prezenţa militară în zonă şi a început să inspecteze toate navele care navighează către sau dinspre porturile ucrainene, provocând întârzieri semnificative şi subminând comerţul.

În incidentul de duminică, atât Rusia cât şi Ucraina s-au acuzat reciproc de încălcarea normelor internaţionale, Moscova afirmând că Kievul nu a reuşit să obţină autorizaţie pentru tranziţia navelor sale. La rândul său, Kievul a susţinut că Moscova a ignorat o notificare trimisă de nave.

Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a declarat luni că marinarii ucraineni capturaţi ar trebui trataţi ca prizonieri de război, deşi nu a fost clar imediat dacă Moscova le va acorda acest statut.

Tensiunile dintre Ucraina şi Rusia s-au intensificat începând cu 2013, când protestele masive au dus la înlăturarea de la puterea a fostului preşedinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici. Apoi, anexarea Crimeea în 2014 şi izbucnirea conflictului armat între separatiştii susţinuţi de Moscova şi forţele ucrainene au contribuit la deteriorarea în continuare a situaţiei.