Ponta şi refuzul de a organiza parţiale. Parchetul lui Tiberiu Niţu nu vede nicio problemă

Cum Victor Ponta a depăşit termenul legal în care trebuia să organizeze alegeri parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, precum şi într-o serie de alte cazuri, liberalii l-au dat în judecată pe premier şi, până acum, trei instanţe din ţară le-au dat câştig de cauză.
Victor Viorel Ponta (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
10.08.2015

Cum Victor Ponta a depăşit termenul legal în care trebuia să organizeze alegeri parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, precum şi într-o serie de alte cazuri, liberalii l-au dat în judecată pe premier şi, până acum, trei instanţe din ţară le-au dat câştig de cauză. Când liberalii s-au adresat însă Parchetului General cu o plângere penală pentru abuz în serviciu, procurorii conduşi de Tiberiu Niţu au decis să nu înceapă urmărirea penală în cazul premierului.

Curtea de Apel Cluj şi de două ori Curtea de Apel Bucureşti au decis că Executivul nu a respectat legea şi a blocat alegerile în mod intenţionat, relatează gandul.info. În motivarea deciziei Curţii de Apel, instanţa a catalogat acţiunea Guvernului drept un "un exces de putere", însă, niciuna dintre decizii nu este definitivă, astfel că premierul nu a putut fi oblicat să organizeze alegerile.

În acest context, PNL Cluj a depus la începutul anului o plângere penală pentru abuz în serviciu pe numele premierului Victor Ponta la Parchetul General. Procurorii au decis însă să nu înceapă urmărirea penală în acest caz, decizie contestată de liberali la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit publicaţiei citate, liberalii susţin că procurorii trebuie să ţină cont de deciziile judecătorilor, care au confirmat încălcarea legii. În plângerea depusă la ÎCCJ, pe lângă infracţiunea de abuz în serviciu, PNL Cluj vorbeşte şi despre cea de neglijenţă în serviciu.

Victor Ponta este acuzat că blochează organizarea parţialelor în mai multe primării si consilii judeţene pentru a evita riscul pierderii unor judeţe până la alegerile din 2016, transformând astfel interimatele din excepţie în regulă. Şi, cum legea spune clar că alegerile parţiale sunt interzise cu mai puţin de un an înaintea celor la termen, se pare că presupusul plan al premierului a ieşit cât se poate de bine.

Până acum, românilor li s-a refuzat dreptul de a-şi alege, în termenul prevăzut de lege - 90 de zile, preşedinţii de Consilii Judeţene din şapte judeţe - Vâlcea, Neamţ, Botoşani, Mehedinţi, Cluj, Hunedoara şi Brăila, primarii din trei municipii - Sibiu, Râmnicu Vâlcea şi Piatra Neamţ, precum şi parlamentarii din 14 colegii.

Argumentele invocate de premierul Ponta sunt în general trei la număr - nu este oportună organizarea parţialelor în contextul în care legislaţia electorală urmează să fie schimbată, nu sunt bani pentru parţiale şi nu există sancţiuni în cazul în care nu organizează alegerile. Se pare însă că motivele invocate de Guvernul Ponta nu au rezistat până acum în faţa instanţelor de judecată şi au fost rând pe rând demontate de magistraţi.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.


România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor