Planul pentru integrarea europeană a Rep.Moldova va fi semnat în cadrul şedinţei interguvernamentale
Şedinţa comună de guvern cu Rep.Moldova va fi prima acţiune de politică externă a actualului Cabinet, în cadrul acesteia urmând să se semneze Planul de acţiune pentru implementarea Declaraţiei comune privind instituirea unui Parteneriat Strategic pentru integrarea europeană a Rep. Molodova.
"Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a avut, astăzi, o nouă convorbire telefonică cu omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat. Cu această ocazie cei doi înalţi demnitari au convenit organizarea şedinţei comune de guvern la data de 3 martie a.c., la Iaşi. Şedinţa comună de guvern cu Republica Moldova va fi prima acţiune de politică externă a actualului Cabinet de la Bucureşti. În cadrul acesteia urmează a fi semnat Planul de acţiune pentru implementarea Declaraţiei comune privind instituirea unui Parteneriat Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova", informează Executivul de la Bucureşti.
De asemenea, vor fi convenite o serie de proiecte comune transfrontaliere, cum sunt cele din domeniul transporturilor şi energiei, şi va fi discutat sprijinul pe care România îl acordă pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Primul-ministru Mihai Răzvan Ungureanu discutase telefonic cu omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat, şi la 14 februarie, când cei doi şefi de guvern au vorbit tot despre şedinţa comună a celor două guverne, stabilind să aibă loc în cel mai scurt timp, la Iaşi. Un alt subiect de discuţie la 14 februarie a fost gazoductul de interconectare Ungheni – Iaşi, subiect care, cel mai probabil, va figura pe agendă, la fel ca şi proiectul liniei electrice Fâlciu - Goteşti 110 kV.
Premierul de la Chişinău, Vlad Filat, declara la 7 ianuarie că pentru Republica Moldova este important ca noul guvern român să fie învestit cât mai repede, pentru că există "nişte acţiuni foarte importante" ce trebuie convenite în perspectiva şedinţei comune de guvern.
Şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu, a fost la 31 ianuarie într-o vizită de lucru la Chişinău şi a anunţat că la sfârşitul lunii februarie - începutul lunii martie va fi organizată o şedinţă comună a Guvernului Republicii Moldova şi României. „Şedinţa va fi anticipată de o întâlnire la care se va discuta despre proiectele pe care le-am convenit la nivel politic şi pe care dorim să le implementăm cât se poate de rapid la nivel tehnic”, a precizat ministrul. El s-a referit cu precădere la proiectele de interconectare a sistemelor energetice, construcţia unor poduri şi căi de acces, modernizarea infrastructurii între cele două state. Presa moldoveană a scris atunci că reuniunea ar putea avea loc la Iaşi.
Şedinţa interguvernamentală româno-moldoveană trebuia iniţial să aibă loc în iunie anul trecut, la Galaţi, apoi a fost amânată pentru noiembrie, dar proiectul nu s-a concretizat în cele din urmă.
"Rolul acestei şedinţe nu este numai să dea semnal politic că Republica Moldova este gata să adopte acest instrument perfect european al şedinţelor în comun de guverne. Dar al doilea semnal este că noi dorim să semnăm cu această ocazie Planul comun de Acţiuni de Implementare a Declaraţiei de Parteneriat Strategic în vederea Integrării Europene a Republicii Moldova", spunea, la sfârşitul anului trecut, într-un interviu pentru Info Prim-Neo, ambasadorul român la Chişinău, Marius Lazurca. Potrivit diplomatului, acest Plan va conţine nu numai obiective foarte concrete, dar şi termene de executare şi mijloace financiare necesare pentru executarea lor.
Proiecte energetice cu R. Moldova
Sectorul energetic este unul strategic şi reprezintă o prioritate pentru noul guvern, a declarat secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Karoly Borbely.
Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu menţiona printre priorităţile din sectorul energetic finalizarea inteconectărilor cu statele vecine. Şeful statului a precizat că România încurajează conectarea pieţelor de energie electrică din Republica Moldova şi Ucraina la reţeaua europeană. "Interconectarea reţelelor energetice în interiorul Uniunii Europene, ca şi cu cele de la frontierele sale, constitue, de asemenea, o prioritate. În acest sens, am încurajat şi încurajăm demersurile privind conectarea pieţelor de energie electrică din Republica Moldova şi Ucraina la reţeaua europeană a operatorilor de transport al electricităţii", a punctat şeful statului.
România are deja o linie de interconexiune cu Republica Moldova, linia Vulcăneşti-Isaccea de 400 kV, dar ar mai fi nevoie şi de alte linii electrice.
Un proiect al liniei Suceava-Bălţi are studiul de fezabilitate terminat încă din 2010, dar proiectul rămăsese sub semnul întrebării. "Este în stand-by şi aşteptăm un feed-back din partea guvernului de la Chişinău privind acest proiect. Noi nu ştim dacă ei vor să mai construim această linie electrică sau nu", declara, în septembrie 2010, directorul Direcţiei de planificare reţea al Transelectrica, Dan Preoţescu.
"Linia electrică ar fi costat circa 20 de milioane euro şi ar avea o lungime de 60 km. Transelectrica ar fi intermediat Republicii Moldova finanţarea de la bănci europene pentru partea lor la proiect", a precizat directorul din cadrul transportatorului naţional de electricitate, la o conferinţă de presă.
Proiectanţii liniei electrice sunt CESI, din Italia, şi ISPE, din Bucureşti. Studiul de fezabilitate a costat circa 500.000 euro şi a fost făcut printr-un grant de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
În prezent, România are linii de interconexiune cu toate ţările vecine, însă este nevoie de o capacitate mai mare pentru tranzacţionarea energiei electrice, spun reprezentanţii Transelectrica.
Pe de altă parte, România speră să demareze în 2012 construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, proiect căruia îi acordă o mare importanţă. R. Moldova este dependentă de gazul importat din Federaţia Rusă de la concernul Gazprom.
Aceste proiecte de interconectare sunt finanţate parţial de Uniunea Europeană şi sunt destinate să reducă dependenţa de gazul rusesc în cazul unor crize energetice.
Premierul Vlad Filat le-a spus jurnaliştilor la summitul Parteneriatului Estic, din octombrie 2011, că R. Moldova se va conecta până la sfârşitul anului 2012 la reţeaua de gaz românească."Către sfârşitul anului 2012 este planificată conectarea R. Moldova la reţeaua de gaz românească. Nu pot spune nimic despre preţ deocamdată. Ceea ce trebuie să înţeleagă oamenii simpli este că din 2013 vom avea furnizori de alternativă. Vom fi în starea în care să putem primi gaz permanent, dar nu în dependenţă de situaţia politică din ţară", a spus Vlad Filat.
Viitoarea conductă de interconectare a reţelelor de gaze dintre România şi Republica Moldova, gazoductul Iaşi-Ungheni, va permite să fie realizate atât exporturi, cât şi importuri de gaze.
La 2 iunie 2011, ministrul moldovean al economiei, Valeriu Lazăr, a declarat, la Bucureşti, că România şi Republica Moldova vor finaliza studiul de fezabilitate pentru proiectul privind construcţia gazoductului Ungheni-Iaşi, iar ulterior va începe procesul de căutare a investitorilor. "Până în toamnă vom structura dosarul, apoi vom demara proiectarea şi licitaţia", spunea Lazăr, care a asigurat că proiectul are atât susţinerea UE, cât şi a Rusiei.
De altfel, transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz SA din Mediaş a depus o cerere de finanţare în valoare de patru milioane euro pentru a construi viitoarea conductă de interconectare a reţelelor de gaze dintre România şi Republica Moldova. Reprezentanţii companiei spun că, în cadrul proiectului, Transgaz va avea rolul de asociat.
Pentru interconectarea cu sistemul de transport vecin este necesară şi construcţia depozitului subteran de gaze naturale de la Mărgineni (judeţ Neamţ), care va permite asigurarea alimentării cu gaze naturale a unor localităţi din zona de graniţă cu România, dar şi alimentarea provizorie cu gaze naturale a Republicii Moldova în situaţii de criză.
Potrivit unor surse din Ministerul Economiei citate la 20 decembrie 2011 de HotNews.ro, proiectul privind construirea unui depozit de gaze la Roman-Mărgineni nu este, însă, fezabil în acest moment. Un astfel de depozit nu poate fi construit până nu există siguranţa punerii în aplicare a proiectelor privind diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze (fie că este vorba despre proiectele Nabucco, AGRI, South-Stream, conductele de interconectare Iaşi-Ungheni sau Giurgiu-Ruse etc) şi acesta ar fi şi motivul pentru care Gazprom întârzie să dea un răspuns privind o eventuală colaborare cu Romgaz pentru dezvoltarea unei capacităţi de înmagazinare pe teritoriul României, au spus sursele HotNews.
Potrivit acestora, atâta vreme cât nu se ştie când şi în ce condiţii vor fi finalizate proiecte precum conducta Iaşi-Ungheni sau Nabucco, nu se pune problema construirii unui depozit mare, care ar putea ajunge chiar la o capacitate de aproximativ 4 miliarde de metri cubi.
Pe de altă parte, premierul R. Moldova, Vlad Filat, declara, tot în octombrie 2011, că au loc negocieri pentru includerea R. Moldova în proiectul AGRI, o decizie în acest sens fiind aşteptată după sfârşitul lunii noiembrie, când urma să se încheie evaluarea tehnică.
"Am vorbit cu Traian Băsescu să găsim o formulă în care să participe şi R. Moldova, să devină AGRI-M. Până la sfârşitul lunii noiembrie are loc o evaluare tehnică, după care se vor lua decizii", a declarat premierul Vlad Filat, citat de UNIMEDIA.
Proiectul AGRI, ce presupune construcţia a două terminale de gaz natural lichefiat de către România, Georgia şi Azerbaidjan, are ca obiectiv diversificarea surselor de aprovizionare şi rutelor de transport energetic, fiind complementar Nabucco, în cadrul Coridorului Sudic. AGRI îşi propune să conecteze furnizorii de gaze naturale din regiunea Mării Caspice cu piaţa europeană.
În septembrie 2011, fostul ministru de externe Teodor Baconschi le spunea diplomaţilor români că pentru România reprezintă o prioritate convingerea partenerilor europeni de avantajele conectării zonei Mării Negre şi a statelor din Comunitatea Energetică, în primul rând a Republicii Moldova, la politicile energetice ale Uniunii.
