Planul Guvernului Bolojan pentru creşterea economiei României. Şeful Finanţelor arată direcţiile strategice
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a prezentat la TVR Info principalele direcţii ale bugetului pentru 2026, subliniind că România continuă pe un traseu de creştere economică şi consolidare fiscală.
Jurnalistă: Domnule ministru, ştiu că lucraţi intens la buget, aveţi toate cifrele pe masă. Cum arată perspectivele anului 2026 şi cum e comparativ cu anul trecut?
Alexandru Nazare: Într-adevăr, lucrăm foarte intens la buget împreună cu toţi ordonatorii, cu toate ministerele. A fost o activitate foarte intensă în aceste săptămâni la început de an. Ce pot să vă spun este că proiecţia de creştere economică pentru 2026 este de peste 1%. Vom fi pe creştere economică în 2026. Vom avea o creştere economică mai mare decât în 2025.
În 2025, la final de an, per ansamblu, am avut creştere economică de 0,6%, chiar dacă în ultimele două trimestre pe zona sezonieră am avut o mică contracţie în trimestrul 3 şi o contracţie mai mare în trimestrul 4, dar, per total an, am avut creştere economică în 2025.
Deci, în 2026, cu tot afluxul de fonduri europene, în special PNRR, coeziune şi fondurile pentru agricultură, la care se adaugă toată zona de investiţii publice pentru 2026, vom reveni pe o creştere de peste 1%.
Jurnalistă: Ce s-a întâmplat cu deficitul? Ne arată imediat colegii noştri evoluţia deficitului ca procent din PIB 2024 comparativ cu 2025. Ne întrebăm şi ce se va întâmpla în 2026.
Alexandru Nazare: Acest grafic arată faptul că deficitul anului 2025 a fost aproximativ suprapus ca procent din PIB pe anul 2024 până în luna septembrie. Pentru cine analiza că măsurile luate în 2025 nu şi-au atins efectele, că n-au fost eficiente, acest grafic arată că, de fapt, au fost eficiente, iar eficienţa lor se vede în economia realizată în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie şi practic vedem că am avut o ajustare pe deficit cash de aproape 1% din PIB şi o ajustare mai mare decât cea preconizată, mai mare decât subţinta pe care am agreat-o cu Comisia Europeană.
Ceea ce ne-a ajutat foarte mult în 2026 la început, şi o să vedem pe graficele următoare, în evoluţia dobânzilor, în sensul în care investitorii, pieţele, au căpătat mult mai multă încredere pentru că au văzut că România a reuşit un rezultat mai bun, ceea ce nu e o chestiune uzuală. România, de obicei, surprindea în sens invers, făcea deficite mai mari. Acum am făcut un deficit mai mic. Aici observăm diferenţa faţă de luna mai, deci dobânzile, linia verde arată unde erau dobânzile în luna mai, pe toate maturităţile, şase luni, un an, până la 15 ani, şi unde sunt astăzi.
Cam asta e diferenţa de dobândă. Cu atât am reuşit să reducem dobânzile într-un interval de aproape şapte luni şi jumătate, este o scădere semnificativă, care va ajuta foarte mult economia. Pentru că, cu cât scad dobânzile mai mult, cu atât statul se poate împrumuta mai ieftin, cu atât lăsăm mai mulţi bani în piaţa, atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice, iar toate lucrurile astea au un efect foarte mare în economie.
În acest grafic, vedem doar scăderea dobânzilor din luna ianuarie. Deci, într-o singură lună, vedeţi că pe 3 ani şi maturităţi de 3 şi 4 ani, scăderea e destul de pronunţată pentru o singură lună, de la 6,5 la 6,2, de la 6,6 la 6,28. Deci, această diferenţă a fost obţinută din percepţia pe care pieţele au avut-o asupra faptului că România a avut o performanţă mai bună. Deci, toate aceste lucruri contează enorm în modul în care reuşim să ne împrumutăm mai ieftin.
Jurnalistă: Şi decizia de zilele trecute a Curţii Constituţionale privind reforma pensiilor magistraţilor a ajutat la scăderea dobânzilor?
Alexandru Nazare: Inclusiv acea decizie a ajutat acest trend de scădere a dobânzilor. Cu cât scad dobânzile mai mult, cu atât băncile vor fi mai tentate să se uite spre creditarea business-ului, spre creditarea activităţilor economice în loc să se uite spre titluri de stat. Pentru că atât timp cât sunt concentrate pe titluri de stat, lichiditatea se duce în zona de titluri, nu se duce în zona unde e foarte mare nevoie de construcţie economică, acolo unde antreprenorii au nevoie de lichiditate.
Şi vom continua acest trend, vrem să continuăm acest trend inclusiv prin anunţurile pe care le vom face, modul în care construim bugetul, astfel încât să reuşim să scădem dobânzile cât de mult posibil şi să menţinem acest trend.
Evident, trendul acesta este condiţionat de decizii coerente în coaliţie, e condiţionat de stabilitatea politică şi e condiţionat de coerenţa anumitor decizii care deja au fost anunţate şi trebuie implementate. Iar la final, cel mai important este să reuşim să ajungem la borna pe care ne-am propus-o pentru 2026, adică un deficit de aproximativ 6,2% din PIB-cash şi 6% pe ESA.
Jurnalistă: Vedem şi ce vă propuneţi, ce măsuri pentru relansarea economică. Aşteptăm pachetul pe relansare, odată cu pachetul acela de asistenţă socială.
Alexandru Nazare: Înainte să încep să prezint pachetul de relansare, aş vrea să subliniez încă o dată că reducerea deficitului cu 1,4% din PIB, ceea ce ne propunem în 2026, plus reducerea dobânzilor, în sine sunt nişte măsuri de relansare. Pentru că scăderea deficitului, practic, aduce după sine scăderea dobânzilor, iar scăderea dobânzilor aduce mai multă lichiditate în economia reală.
Pe lângă acestea, mai avem fondurile europene. Pentru că este ultimul tren de atragere a banilor din PNRR. Dacă nu îi atragem în 2026, nu mai avem altă şansă şi termenul este august. Deci, o a doua prioritate este să atragem aceşti bani din PNRR, aproape 10 miliarde în total, care sunt proiectaţi în bugetul anului 2026 şi atragerea lor în sine contribuie la creşterea economică.
În al treilea rând, acest pachet de relansare economică e foarte important pentru că el nu vizează doar anul 2026. El demonstrează faptul că România are o viziune în privinţa modului în care vrea să finanţeze anumite domenii strategice. În primul rând, că România îşi schimbă modalitatea de atragere a investiţiilor străine, creează instrumente prin care să atragă investiţii mai mari de 200 de milioane de euro.
Nu aveam astfel de instrumente. Am creat o schemă pentru proiecte strategice, în care investitorii mari, care vin şi trebuie să ia o decizie, să vină în Polonia, să vină în Ungaria, să vină în Bulgaria, să vină în România, să existe acest meniu de investiţii strategice în care cu un investitor să poţi să discuţi în timp real şi să poţi să îi oferi anumite lucruri: un credit fiscal, o parte grant, facilităţi în privinţa anumitor facilităţi pentru localizare, toate lucrurile astea nu erau puse într-un singur act normativ. De această dată sunt într-un act normativ şi România îşi creează instrumentele de a privi zona de investiţii străine directe într-un alt mod.
Este la fel de adevărat că această schemă este deschisă inclusiv investitorilor din România. Nu este doar centrată pe investitori străini. Şi investitorii din România, investitorii autohtoni pot să aplice la această schemă.
Deci, practic, prin acest program de relansare, noi am gândit pe un termen de câţiva ani buni de zile până în 2032 o serie de scheme de susţinere a antreprenorilor. Şi am gândit-o de la zona strategică până la micul antreprenor.
De la modificări care să ajute antreprenorul care are o micro-întreprindere, să-i facem viaţa mai uşoară, să aibă o cotă unică pentru micro-întreprindere, să nu mai aibă două cote, să aibă 1% taxare. Practic, am redus taxarea la micro-întreprindere. Să poată să revină la regimul de micro dacă a trecut de 100.000 de euro, pentru că până acum nu mai putea să revină. Odată ce trecea de 100.000 de euro, nu se mai întorcea. Să îi permitem ca din vânzarea unei imobilizări, că e vorba de o maşină, sau casă pe care le deţine pe firmă, să nu depăşească plafonul dacă această vânzare e ocazională.
De asemenea, să reglăm situaţia cu contractele individuale de muncă, concediile medicale, pentru că acolo, dacă mergeau de două ori în concediu unicul angajat al micro, îşi putea pierde statutul de micro.
Toate aceste lucruri cumulate ajută foarte mult micro-întreprinderile. De asemenea, acestea sunt nişte scheme de susţinere care încep din 2026 şi durează până în 2032. În total, toate aceste scheme, până în 2032, totalizează aproximativ 5 miliarde de euro.
Care sunt domeniile? În primul rând, nu mai acordăm finanţări pentru orice. Acordăm finanţări pentru zona industrială, acolo unde România are o problemă de deficit de balanţă comercială. Acolo unde importăm foarte mult şi exportăm foarte puţin. Spre exemplu, în zona de procesare, unde avem resursă, dar nu folosim în procesare ca să putem exporta valoarea adăugată. Şi toate aceste lucruri sunt grupate, grupe de produse, acolo unde avem noi deficit şi în funcţie de asta vom acorda aceşti bani pe zona de industrie prelucrătoare.
De asemenea, prioritizăm zona de resurse minerale, care e o zonă foarte importantă, mai ales mineralele critice. Şi mergem exact în zona mineralelor critice aşa cum sunt definite ele de Comisia Europeană. Acum aici vorbim de cupru, de grafen, vorbim de minerale importante asupra cărora atenţia în lume astăzi a devenit mult mai mare. Noile tehnologii, tot în această schemă, tehnologiile net zero, care sunt prioritizate la Bruxelles, nu aveau un instrument dedicat de finanţare.
Dar, de asemenea, ne uităm şi în zona de cercetare-dezvoltare. Avem o schemă pentru cercetare-dezvoltare unde acceleratoarele din zona de universităţi vor avea un instrument dedicat - vorbim de inteligenţă artificială, de semiconductori, de această zonă de cercetare care în România nu avea o posibilitate de scalare dinspre accelerator spre business-ul mare.
Şi creăm această posibilitate prin această schemă şi nu sunt singuri. Avem inclusiv gândită o schemă pentru industria naţională de apărare din fonduri europene de 200 de milioane de euro, unde industria naţională de apărare va putea aplica.
Şi ne uităm şi în zona de IMM-uri. După cum aţi văzut, la începutul prezentării era slide-ul care prezenta garanţia de portofoliu. Garanţia de portofoliu este un instrument nou folosit de Banca de Investiţii şi Dezvoltare prin care injectăm 8,8 miliarde de lei în 2 ani de zile, în 2026 şi 2027. Iar aceşti bani sunt pentru micro-întreprinderi şi IMM-uri.
Ne aşteptăm să avem peste 25.000 de micro-întreprinderi şi IMM-uri care să aplice la acest program, care este gestionat de băncile comerciale. Deja avem 9 bănci comerciale înscrise care au semnat convenţiile cu Banca de Dezvoltare şi plasează aceste produse în piaţa prin intermediul lor şi vom mai avea aproximativ alte 9 bănci care intră în program în 2026.
