Planul Guvernului Bolojan de relansare economică: "Mutăm focusul de pe consum pe investiţii" / Lista măsurilor-cheie
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a prezentat joi, în şedinţa de guvern, actul normativ privind instituirea măsurilor de relansare economică şi creşterea competitivităţii economiei României.
În conferinţa de presă susţinută după şedinţa de la Palatul Victoriei, şeful Finanţelor a ţinut să sublinieze că rezultatul obţinut la finalul anului trecut, un deficit cash de 7,6%, sub ţinta negociată cu Comisia Europeană de 8,4%, se datorează sacrificiilor suportate de români şi a mulţumit pentru acest lucru antreprenorilor, de la micro-întreprinderi, IMM-uri, la mari companii şi românilor pentru susţinerea acordată în toată această perioadă de ajustare, de consolidare fiscală.
Potrivit ministrului, în decembrie, guvernul a instituit o cotă unică de 1% pentru micro-întreprinderi şi aceasta face parte din planul de relansare economică. De asemenea, este activă, din decembrie, garanţia de portofoliu, unde, prin Banca de Investiţii şi Dezvoltare, avem peste şase miliarde de lei disponibile pentru micro-întreprinderi şi întreprinderi mici.
În acelaşi timp, pentru marile companii, taxa pe cifra de afaceri a fost scăzută de la 1% la 0,5%, iar în acest an este 0,5%, pentru a le permite acestora investiţii mai mari, în 2026.
În continuare, ministrul de Finanţe a făcut o prezentare succintă a tuturor măsurilor din Planul de relansare economică:
Alexandru Nazare a declarat că urmează să fie mutat focusul de pe consum pe investiţii, de pe număr de proiecte şi volum de finanţare pe calitate:
„Mutăm focusul de la volume de proiecte la domenii strategice unde România are interese importante. Şi, bineînţeles, modernizăm instrumentele de susţinere a companiilor, introducând noi concepte şi noi moduri de finanţare, astfel încât România să-şi crească nivelul de competitivitate şi şansele de a atrage investiţii străine şi de a-şi dezvolta investiţii mari româneşti. Aceste lucruri, practic, sunt toate conţinute în planul pe care îl prezentăm astăzi”, a precizat Alexandru Nazare.
Ministrul a prezentat mai întâi măsurile fiscale:
„În primul rând, schimbăm filosofia pe baza căreia funcţionează Banca de Investiţii şi Dezvoltare. Practic, Banca de Investiţii şi Dezvoltare preia rolul de a gestiona scheme de susţinere pentru companii, inclusiv ajutor de stat. I se acordă posibilitatea de a crea vehicule instituţionale de tip private equity sau de a se alătura la vehicule investiţionale create de piaţă, pentru a putea susţine anumite domenii importante ale economiei. Acest lucru l-au făcut vecinii noştri, l-a făcut Polonia, l-a făcut Ungaria. Creăm, practic, prin planul de relansare prezentat astăzi posibilitatea ca şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare a României, pe aceste modele, să poată susţine în zona de private equity economia românească”, a declarat Nazare.
Pentru zona de susţinere a cercetării şi dezvoltării, ministrul a precizat că, pe lângă deducerea existentă astăzi de 50%, se introduce un credit fiscal de 10% care va ajuta foarte mult.
„Această solicitare a venit de foarte mult timp, n-a fost operată niciodată, iar creditul fiscal intră astfel ca nou concept în instrumentarul de investiţii şi în zona de susţinere a companiilor pe partea fiscală. El va fi dezvoltat, bineînţeles, şi pe partea de scheme de susţinere, dar acest lucru îl voi prezenta la partea de scheme. De asemenea, sunt două concepte foarte importante. Vom creşte atractivitatea facilităţii privind profitul reinvestit prin faptul că facem posibilă utilizarea amortizării accelerate şi pentru această facilitate.
Introducem amortizarea super-accelerată de 65% faţă de 50%, cât este în prezent, pentru investiţiile în echipament în 2026, pentru că ne dorim investiţii în producţie, ne dorim investiţii în echipament în 2026. De asemenea, creştem plafonul pentru mijloace fixe de la 2.500 de lei la 5.000 de lei. Acest plafon n-a mai fost actualizat de foarte mult timp, iar dublarea acestui plafon era necesară şi cerută de mediul de business. Introducem super-deduceri pentru zona de cheltuieli, pentru companiile care vor să se listeze. Vrem să încurajăm listările. Aceste companii au cheltuieli atât în anul listării, cât şi în anul premergător listării şi introducem o deducere suplimentară de 50% la calculul rezultatului fiscal pentru acestea”, a spus ministrul.
De asemenea, va fi definitivat termenul de declarare şi plată al impozitului pe profit la 25 iunie, ca măsură de simplificare, a adăugat oficialul.
În privinţa microîntreprinderilor, ministrul a enumerat câteva măsuri cu rol de a sprijini acest sector:
„În primul rând, majorăm termenul de angajare al angajatului pentru micro, de la 30 de zile la 90 de zile (...) Permitem vânzarea unei imobilizări anual, care să nu fie inclusă în plafonul de 100.000 de euro pentru micro.(...)De asemenea, permitem revenirea la statutul de micro, dacă condiţiile de piaţă şi condiţiile de micro sunt îndeplinite de către acesta, în speţă, dacă este sub, dacă trece peste plafonul de 100.000 de euro şi anul următor îndeplineşte plafonul de 100.000 de euro, poate reveni, dacă respectă condiţiile, la statutul de micro. De asemenea, rezolvăm inclusiv problema concediilor medicale, tot o problemă venită din piaţă, în sensul în care stabilim cele 30 de zile care sunt permise anual pentru acest lucru, astfel încât să nu mai avem problema pierderii statutului de micro în acest caz.
De asemenea, revenim cu două măsuri foarte importante, una care a avut efecte foarte bune în decembrie - am reuşit să plătim bonificaţiile pentru persoanele juridice, a fost un efort important, am reuşit să facem acest lucru pentru peste 150.000 de companii -şi reluăm această măsură în 2026, bineînţeles cu respectarea tuturor condiţiilor, cu plata taxelor la zi şi cu depunerea situaţiilor financiare la zi, şi adăugăm o bonificaţie şi pentru persoanele fizice - acest lucru ne-a fost cerut, bineînţeles, din piaţă, dacă aceste persoane fizice vor plăti la timp, astfel încât să avem în oglindă un echilibru între persoanele juridice şi persoanele fizice.”
O altă măsură importantă este creşterea plafonului de TVA la încasare:
„Acest plafon de TVA la încasare era stabilit, de aproximativ 5 ani, la 4,5 milioane de lei şi îl creştem la 5 milioane de lei, în 2026, şi la 5,5 milioane de lei, în 2027. De asemenea, instituim programul de susţinere 'Facilitatea naţională pentru pregătire şi asistenţă tehnică a proiectelor în PPP (Parteneriat Public Pricat)'”.
În zona de ajutor de stat şi în zona de scheme de susţinere a companiilor, ministru a precizat că va fi schimbată cumva paradigma existentă până acum.
„Practic, instituim o schemă de ajutor de stat, plecând de la proiectele mari, instituim o schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice. Aceste proiecte pleacă de la 1 miliard de lei sau 200 de milioane de euro. România nu avea un astfel de instrument pentru atragerea investiţiilor mari (...) Facem acest lucru prin instituirea acestei scheme, bineînţeles, definind criterii.
Ea este deschisă atât pentru investiţii româneşti, cât şi pentru atragerea investiţiilor străine.(...) Vorbim de un capital social minim de 25 de milioane de lei şi o valoare a activelor de cel puţin 50 de milioane de lei. Bineînţeles, toate criteriile, aceste scheme, toate vor fi notificate către Comisie şi criteriile pentru aceste scheme vor fi definite în HG-uri la 90 de zile după adoptarea acestui proiect de act normativ”, a spus Nazare.
Alte două alte domenii importante asupra cărora se va apleca guvernul:
„E vorba de valorificarea resurselor minerale pentru care gândim un instrument dedicat. Era nevoie de un astfel de instrument şi am luat act de lista materialelor critice, aşa cum ea a fost aprobată de Comisia Europeană şi vom susţine, prin acest instrument de finanţare, zona de valorificare a resurselor minerale şi, de asemenea, zona de noi tehnologii.
O altă schemă dedicată priveşte noile tehnologii, vorbim aici de inteligenţa artificială, de semiconductori, de robotică, de scalarea companiilor care să treacă din acceleratoare către piaţă, să poată fi scalate, şi companiile româneşti să aibă un instrument pe care să-l poată folosi în această zonă.
De asemenea, ne-am îndreptat atenţia şi către zona de apărare. Industria naţională de apărare nu avea un instrument de finanţare local şi am negociat, împreună cu ministerul fondurilor, 200 de milioane de euro pentru această zonă, astfel încât companiile româneşti din zona de apărare - în joint-venture sau în regim simplificat - să poată aplica pentru aceşti bani şi e vorba aici de fonduri europene.
De asemenea, ne uităm şi în zona de IMM-uri, proiecte de talie mică, între 7 şi 50 de milioane, şi o să avem un instrument dedicat şi pentru zona acestor proiecte care sunt foarte importante şi complementare cu cele pe care le-am discutat până acum.
Noutatea pentru zona de IMM-uri despre care discutăm astăzi este că vom avea şi un plafon dedicat pentru românii din diasporă care vor să vină să investească în România. Deci, o parte a acestor bani, 100 de milioane de euro, vor fi dedicaţi românilor din diasporă care se uită spre România, ar vrea să investească, dar nu au avut până acum un instrument dedicat prin care să facă acest lucru”, a precizat ministrul.
„Aceasta este o prezentare succintă a tuturor măsurilor”, a menţionat Nazare.
El a adăugat că impactul bugetar calculat pentru 2026 este de aproximativ 2,1-2,2 miliarde de lei, dar impactul pentru toate schemele de finanţare - bineînţeles, acestea trebuie notificate - este pe un termen mediu, vorbim aici de 5-7 ani, termen de dezvoltare a acestor scheme. În primul an, impactul este de 2,1-2,2 miliarde de lei. Acest impact va fi mitigat pentru că intenţionăm să aprobăm acest pachet împreună cu pachetul de administraţie.
În continuare au urmat întrebările din partea presei.
Reporter: Ne-aţi putea preciza şi despre ajutoarele cerute de PSD, cele care îi vizează pe pensionari, ajutoarele one-off, există în momentul de faţă resurse pentru a fi acordate?
Alexandru Nazare: Sunt foarte multe propuneri care vin de la toţi ordonatorii, indiferent de partid. Ne dorim, bineînţeles, să găsim resursele pentru a sprijini cât mai mult şi în moduri cât mai diverse persoanele vulnerabile în această perioadă, iar efortul pentru a face acest lucru trebuie să fie un efort comun. Bineînţeles, nu este doar propunerea PSD, sunt propuneri care vin de la toate partidele, încercăm să le integrăm şi încercăm, în cel mai mare grad, să reuşim să le introducem în spaţiul fiscal pe care îl avem pentru 2026. Repet, e un efort important pe care trebuie să-l facem în acest an pentru a reduce deficitul cash de la 7,6 în 2025 la 6,2. Dar, în acelaşi timp, bineînţeles că tratăm cu foarte mare atenţie toate propunerile care vin de la ordonatori, mai ales dacă acestea au şi surse de finanţare identificate. Dacă nu, încercăm împreună să identificăm sursele respective de finanţare pentru a reuşi să implementăm proiectele.
Reporter: Legat de taxa pe coletele care vin din afara Uniunii Europene. De la 1 iulie se va institui şi o taxă la nivelul Uniunii Europene, care este obligatorie pentru toate statele. Mai concret, cu taxa care a fost introdusă de Ministerul de finanţe ce se va întâmpla? Sau va fi o dublă taxare?
Alexandru Nazare: Taxa pe care am introdus-o este o taxă logistică. Această decizie a fost luată de curând în ECOFIN. Vom lua o decizie - n-aş vrea să vă răspund astăzi la această temă pentru că nu am discutat cu absolut nimeni din coaliţie, nici cu primul ministru. Vom evalua opţiunile şi vom face un anunţ în acest sens. În orice caz, această taxă logistică protejează 50 - 60 de mii de antreprenori români care au văzut o scădere importantă în cifrele de afaceri, care vindeau online, şi care au suferit enorm din cauza invaziei de mici colete din ţări terţe.
Reporter: Aţi spus că impactul bugetar pe anul acesta al pachetului de măsuri este de 2,1 - 2,2 miliarde de lei impact bugetar. Premierul spunea aseară că aceste măsuri vor presupune, de fapt, costuri ale guvernului, ale statului în prima etapă, şi efectele se vor vedea în nişte ani. Şi dumneavoastră aţi spus că veţi mitiga acest impact bugetar prin pachetul de reformă a administraţiei publice centrale şi locale. Vă rog să ne spuneţi ce înseamnă mai exact acest impact bugetar de 2,1 - 2,2? E vorba de cheltuieli ale statului în acest an care se văd în deficit şi cât ar reprezenta în PIB? Cât ar reprezenta, practic, în PIB acest impact?
Alexandru Nazare: Afirmaţia este validă. Bineînţeles că, pe măsură ce fiecare din măsuri va intra în vigoare, va avea efecte. Pe de o parte, vom avea efecte datorită măsurilor pe care le luăm la nivel fiscal, şi vor avea efecte imediat - vorbesc aici de creşterea atractivităţii facilităţii prin profitul reinvestit sau amortizarea super accelerată, care vor ajuta firmele să achiziţioneze echipamente în 2026. Deci, aceste efecte le vom vedea imediat. Pe de altă parte, luăm în calcul, bineînţeles, şi calendarul de aprobare şi depunere în acţiune a schemelor de susţinere despre care am discutat. Aceste scheme se vor aproba, la nivel de criterii, în trei luni şi bineînţeles că proiectele trebuie să treacă printr-o evaluare transparentă publică cu aceste criterii până vor fi selectate. Şi investiţiile, bineînţeles, le vom vedea urmând acest calendar. Deci, o parte din efect este pe zona fiscală, o altă parte de efect asupra economiei o au schemele. Şi da, 2,1 - 2,2 miliarde de lei este impactul în venituri, impactul estimat pentru 2026.
Este un impact negativ asupra veniturilor, de 2,2 miliarde de lei, care este compensat. Cum va fi compensat? Strategia noastră este să compensăm acest impact din pachetul de administraţie, pentru că intenţionăm să le adoptăm concomitent. Pachetul de administraţie acoperă impactul pachetului de relansare.
Reporter: Din această sumă de aproape 4 miliarde de euro, câţi bani sunt pe granturi, câţi pe credite fiscale şi pe câţi ani se întinde acest plan, cu aceste scheme de ajutor şi bonificaţii, pentru că aţi spus că impactul pe anul acesta este de 2,2 miliarde de lei, ca să înţelegem amploarea, dacă există pe mai mulţi ani şi ce urmează mai exact.
Alexandru Nazare: Schemele pleacă din 2026 şi se finalizează în 2032 şi au plafoane maximale. Fiecare dintre ele, în funcţie de tip, are un plafon de aproximativ 100–150 de milioane de euro anual. Practic, pe patru scheme importante, inclusiv schema pentru proiecte strategice, în tot acest interval, până în 2032, discutăm de 4 miliarde de euro, dar aceşti bani vor fi alocaţi anual, în funcţie de plafoane. Bineînţeles că mai sunt resurse pe care le vom mobiliza pe zona de credit fiscal, la materiale critice, dar, în toate schemele, avem plafoane. Avem un control strict al modului în care banii sunt cheltuiţi an de an. Acesta este regimul schemelor de susţinere, de aceea vă spun că ele vor fi notificate la Comisie, vor fi discutate până la stabilirea criteriilor şi este posibil să mai apară ajustări, în funcţie de observaţiile pe care le primim de la mediul de business şi de la potenţialii actori din aceste zone, astfel încât, până la momentul aprobării, să îmbunătăţim forma publicată.
Reporter: Despre pachetul de relaxare economică. Social-democraţii vorbeau la un moment dat şi de nişte ajutoare pentru persoanele fizice, punctau ei ajutoare de 400 euro pe an pentru cei care investesc la bursă sau pentru cei care investesc în pilonul 3 de pensii. În continuare sunt prevăzute aceste ajutoare şi pentru persoanele fizice sau alte ajutoare care vizează persoanele fizice?
Alexandru Nazare: Este vorba de o deducere de 400 euro, un stimulent sub formă de deducere pentru plasamente la bursă şi, da, este aici, este prins în program. Nu este propunerea PSD, dar este o propunere care este prinsă în program şi cred că e foarte bine că avem o astfel de măsură legată de dezvoltarea pieţei de capital.
