Inspecţia Judiciară nu a găsit nicio neregulă la Curtea de Apel Bucureşti după controlul efectuat în urma dezvăluirilor "Recorder"
Inspecţia Judiciară anunţă că nu a găsit nicio neregulă la Curtea de Apel Bucureşti, în urma controlului efectuat la această instanţă după dezvăluirile „Recorder”, catalogând prescrierea dosarelor ca o „coincidenţă temporală”, relatează Agerpres. Raportul Inspecţiei Judiciare a fost prezentat joi Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
"Din perspectiva activităţii Inspecţiei Judiciare, atât în materia răspunderii disciplinare, cât şi în cea a controalelor tematice, au fost identificate situaţii în care noţiunea de independenţă a magistratului este interpretată extensiv, dincolo de sfera pentru care este consacrată de Constituţie şi de lege. Această tendinţă, care apare şi în dezbaterea publică recentă, conduce la confuzii între independenţa funcţiei jurisdicţionale şi raporturile administrative inerente funcţionării instanţelor. Independenţa judecătorului reprezintă o garanţie a justiţiabililor, nu un atribut discreţionar al magistratului. Ea se exercită în cadrul legii şi al instituţiei în care judecătorul funcţionează. Orice prezentare publică care sugerează că independenţa ar fi incompatibilă cu existenţa unor reguli de organizare şi management al instanţelor distorsionează sensul acestei garanţii constituţionale", susţine Inspecţia Judiciară în raport.
Inspectorii judiciari mai susţin că materialul publicat de Recorder valorifică, în mod predominant, perspective individuale ale unor magistraţi, raportate la experienţe personale sau la activitatea de execuţie, pe care le generalizează, fără "contextualizare".
"Această abordare, de tip inductiv, porneşte de la câteva situaţii punctuale şi le transformă în argumente pentru existenţa unei probleme generalizate, de sistem, fără a analiza cadrul normativ, instituţional şi managerial în care respectivele situaţii s-au produs. În mod constant, materialul de presă omite faptul că independenţa justiţiei nu se reduce la autonomia fiecărui judecător în parte, ci presupune existenţa unui cadru organizat, previzibil şi funcţional, în care activitatea de judecată să poată fi desfăşurată eficient. În absenţa acestui cadru, independenţa individuală riscă să fie transformată într-o formă de arbitrariu, incompatibilă cu ideea de justiţie ca serviciu public. Se ignoră, de asemenea, realitatea obiectivă potrivit căreia un judecător sau un complet de judecată soluţionează un volum semnificativ de cauze, iar măsurile organizatorice nu sunt adoptate în considerarea unui dosar anume. Schimbările de complet, repartizările sau reconfigurările structurale nu sunt 'decizii cu dedicaţie', ci instrumente administrative necesare funcţionării instanţei. Prezentarea lor ca atare, fără această contextualizare, alimentează percepţia falsă a unei intervenţii asupra actului de judecată", justifică Inspecţia Judiciară mutările repetate.
În raport se mai susţine că documentarul Recorder tinde să asocieze exerciţiul atribuţiilor manageriale ale conducerii instanţelor cu ideea de presiune asupra judecătorilor, ignorând faptul că justiţia nu poate funcţiona în lipsa unei organizări coerente, independenţa judecătorului nefiind incompatibilă cu respectarea regulilor de funcţionare şi a ierarhiei administrative; dimpotrivă, ea este consolidată prin existenţa unor reguli clare, aplicabile tuturor.
"Contextul obiectiv al funcţionării instanţelor - subfinanţarea cronică, lipsa infrastructurii adecvate, deficitul de personal auxiliar şi fluctuaţia resurselor umane - este, de asemenea, absent din analiza propusă de 'Recorder'. Omiterea acestor elemente conduce la o interpretare simplificată şi incompletă a deciziilor administrative criticate', punctează Inspecţia Judiciară, care adaugă că, în lipsa unei înţelegeri aprofundate a mecanismelor juridice incidente şi a contextului temporal al acestor cauze, soluţiile pronunţate au fost prezentate, uneori, ca rezultat al unor intervenţii exterioare sau al unor decizii administrative, 'fără a se face distincţia necesară între cauzalitatea juridică şi coincidenţa temporală'".
De asemenea, în document se precizează că dinamica internă a sistemului judiciar, caracterizată prin mobilitatea profesională a judecătorilor, modificări de completuri determinate de factori obiectivi şi aplicarea unor măsuri manageriale menite să asigure funcţionarea instanţelor, a fost adesea extrapolată în discursul public ca indiciu al unor practici nelegitime, această interpretare ignorând cadrul normativ care reglementează organizarea instanţelor şi a transformat mecanisme administrative legitime în elemente de suspiciune.
Concluzia raportului este că discursul promovat de Recorder nu evidenţiază o problemă reală a independenţei justiţiei, ci reflectă o interpretare parţială şi inductivă a unor situaţii punctuale, desprinse de contextul normativ şi instituţional, această abordare riscând să transforme mecanisme legitime de organizare şi management în surse artificiale de suspiciune, alimentând percepţia unei influenţări a actului de justiţie care nu este confirmată de analiza factuală şi juridică.
Astfel, Inspecţia Judiciară consideră că schimbările repetate ale completurilor în unele dosare cu impact mediatic, cum sunt şi cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci, Puiu Popoviciu, Nicolae Bădălău, prin detaşări, delegări, mutări la alte instanţe, nu le afectează independenţa, ci ţin de 'reguli de organizare şi management'.
