Pîslaru îi bate obrazul Olguţei Vasilescu. Protecţia copilului, transformată în vânător de protestatari

Justiţia socială implică reforme profunde, orientate către oameni şi nu către clientelă, astfel încât să creştem generaţii de creatori de valoare, nu de adolescenţi fără speranţă, pe care să-i transformăm în asistaţi social, o viitoare masă de manevră electorală, a atras atenţia Dragoş Pîslaru.
Dragos Pîslaru(Ministrul Muncii)
Dragos Pîslaru(Ministrul Muncii) (Florin Chirila/Epoch Times)

În fiecare an pe 20 februarie celebrăm Ziua Mondială a Justiţiei Sociale, dedicată evaluării progresului in eradicarea sărăciei şi a accesului la justiţie socială. "Regret să constat la finalul zilei că inclusiv Ministerul care are în denumire această sintagmă a ignorat ziua în care subiectul era justiţia socială", şi-a exprimat nemuţumirea fostul tehnocrat de la Muncă, Dragoş Pîslaru.

"Crearea de locuri de muncă, în special în sectorul privat, este cea mai importantă cale de a putea reda demnitatea celor aflaţi în sărăcie, a oferi încredere tinerilor care sunt la începutul vieţii lor profesionale, a include persoanele cu dizabilităţi ce sunt excluse deşi ar vrea să muncească, a celor vârstnici ce ar vrea să mai fie activi şi nu abandonaţi în cămine. Aceasta a fost una dintre principalele preocupări ale echipei #LaMunca în anul ce a trecut", a scris Pîslaru pe pagina sa de Facebook.

Potrivit fostului ministru, justiţia socială ar trebui să fie despre modul în care reuşim să reducem diferenţele dintr-o societate polarizată şi să creştem egalitatea de şanse la oportunităţi pentru toţi cetăţenii şi nu despre redistribuirea în prezent a unor resurse pe care le luăm de la generaţiile viitoare prin cheltuirea necontrolată a banului public şi generarea de deficite nesustenabile.

"Aniversăm un an de la Pachetul Anti-Sărăcie, un ansmblu de măsuri care au produs rezultate palpabile şi au sădit seminţe minunate pentru un altfel de politică socială, bazată pe servicii sociale de calitate, în parteneriat cu societatea civilă. Fără aceşti oengişti mult-huliţi de actuala putere, statul nu ar putea să facă nici măcăr ce abia reuşeşte să facă azi. Or, în februarie, ca să facă rost de bani pentru altele, noul Minister al Muncii şi Justiţiei Sociale a redus tocmai bugetul pentru ONG-urile prestatoare de servicii sociale (subvenţia de 20%) lăsând peste noapte o bună parte dintre acestea fără resurse, deşi anul trecut se completase legislaţia şi se făcuse o alocare obiectivă pentru cele mai meritorii servicii private", a remarcat Pîslaru.

Fostul ministru al Muncii şi-a exprimat convingerea şi nădejdea că românii au ajuns la maturitatea de a discerne că degeaba creştem pensiile cu 50 lei dacă mai apoi vârstnicii noştri plătesc 200 lei pe holuri în spitale, într-un sistem de sănătate nereformat, degeaba creştem alocaţiile cu 20 lei dacă plătim 100 lei pentru meditaţii într-un sistem de educaţie nereformat, degeaba dăm câteva sute de lei pe venitul minim garantat dacă nu înţelegem cum alcoolismul face ca banii să ajungă la birtul din sat şi nu la familie.

"Pentru a vorbi de justiţie socială este nevoie de reforme structurale profunde, orientate către oameni si nu către clientela politică, astfel încât să creştem generaţii de creatori de valoare, nu de adolescenţi fără speranţă, pe care să îi transformăm, aproape din start, în viitoare persoane asistate social, tocmai prin evitarea unor reforme frontale, prin capitularea în faţa unor sisteme corupte ce opun rezistenţă şi prin cedarea la tentaţia de a avea sub control o masă de manevră electorală ce nu vede pe termen mediu ci doar aşteaptă poştaşul de la o lună la alta", a subliniat Pîslaru.

În opinia tehnocratului, lucrurile nu se vor schimba atâta vreme cât doar includem în denumirea unui minister sintagma "Justiţie Socială" şi atâta timp cât justiţia este înţeleasă doar ca utilizare a mecanismelor de protecţie a copilului pe post de vânători de protestatari, şi nu ca protector a celor mai vulnerabili şi mai în nevoie dintre noi: fie că vorbim de copii săraci, abuzaţi sau în abandon şcolar, de adulţi care nu au locuri de muncă sau nu au acces la ele ori de persoane în vârstă.

"Ca ministru am împins reforma în domeniul social pe cel puţin două căi care ar fi mare păcat dacă ar fi abandonate: (1) serviciile comunitare integrate, care presupun înţelegerea şi urmărirea nevoilor celor vulnerabili şi oferirea de soluţii prin intermediul unor echipe interdisciplinare muncă-educaţie-sănătate la nivel local şi (2) întărirea inspecţiei sociale pentru asigurarea calităţii serviciilor sociale şi descurajarea sifonării de resurse de la cei vulnerabili la cei care capturează un sistem deficitar şi clientelar. Ambele căi duc către reforme structurale atât de necesare societăţii româneşti", a punctat Pîslaru.

Tehnocratul a explicat că justiţia socială, ca şi justiţia, nu trebuie să servească celor puţini, aflaţi la putere, ci nouă, tuturor, prin a ne asigura că fiecare om din comunitate are şansa să aducă valoare şi prin contribuţia sa să aibă acces la bunăstare.

"Această zi ar fi trebuit să fi fost un prilej de a discuta despre probleme precum sărăcia sau excluziunea socială, de a evalua şi de a gândi soluţii. Regret să constat la finalul zilei că inclusiv ministerul care are în denumire această sintagmă a ignorat ziua în care subiectul era "justiţia socială".

PS: Ataşat, pentru nostalgici, cateva infografice cu ce s-a facut in mai putin de un an, pe parcursul anului 2016. PPS: La mulţi ani Inspecţiei Sociale! Sunt onorat că v-am fost coleg!", a mai precizat Pîslaru, adăugând hashtag-urile #LaMunca, #JustitieSociala şi #PaceprinMunca.