Pîslaru: E foarte important să adoptăm noua lege a salarizării în acest an. Durata de implementare va fi de câţiva ani
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a explicat, într-o conferinţă la Palatul Victoria, că una dintre priorităţile Guvernului este legea salarizării, o reformă-cheie pentru statul român care ar trebui adoptată în acest an, dar a cărui implementare va dura câţiva ani.
Reporter: Şi o întrebare referitoare la legea salarizării, domnule ministru, din nou, jalon din PNRR, ştim că trebuie să se încheie în acest an dacă o aplicăm. Ei bine, deficitul nu ştiu dacă poate să suporte momentan această nouă lege a salarizării unitare, pentru că ar fi costuri foarte mari. Dacă nu o aplicăm, pierdem banii din PNRR. Ce alegem?
Dragoş Pîslaru: Mă întrebaţi de acele reforme de care ştiaţi că erau mai vizibile în spaţiul public. În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR şi toate au aceeaşi importanţă, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate. Ceea ce va face guvernul de acum încolo este că, la fiecare două săptămâni, urmărim cum le îndeplinim şi va fi ceva ce va putea fi urmărit inclusiv în spaţiul public; de aici şi mesajul de mobilizare a societăţii pentru a rezolva aceste lucruri.
Pe partea de salarizare, evident că ceea ce este important de înţeles, inclusiv cu Comisia Europeană, Comisia vrea să vadă că România face această consolidare bugetară în continuare, deci discutăm de un spaţiu fiscal care va fi limitat de resursele pe care le avem la dispoziţie. Există un procent din produsul intern brut care este gândit pentru a reflecta cheltuielile de personal. Pe măsură ce PIB-ul creşte, evident, spaţiul fiscal pentru cheltuielile de personal creşte. Şi atunci este foarte important ca noi să adoptăm proiectul de lege în acest an, să avem o ţintă legată de modul în care s-ar putea rezolva inechităţile în administraţie, cam care ar fi salariile, comparaţii între familiile ocupaţionale, cam care ar fi coeficienţii? După aceea, ecuaţia cheie este ce spaţiu fiscal am şi cât am nevoie de anvelopă totală, iar asta înseamnă că va fi o durată de implementare care poate fi de câţiva ani de zile pentru a putea ajunge la dezideratul respectiv.
Cu toate că sunt foarte tentat, lucrând pe zona de salarizare în 2016, când am fost ministrul muncii, de a-mi expune gândurile cu privire la acest subiect, având în vedere că vom avea un proiect care, conform calendarului transmis, va fi foarte curând pus în dezbatere de către Ministerul Muncii, după discuţiile cu familiile ocupaţionale, cu Ministerul de Finanţe, aş vrea să mai aşteptăm, pentru că acum eu sunt chiar foarte fericit la MIPE că am un calendar ferm, pe care îl pot monitoriza. Ceea ce a fost pentru mine şi pentru ministerul nostru un pic dificil, şi cred că este un lucru de care trebuie să ne bucurăm cu toţii, este că într-o zonă în care cumva nu ştiam exact când se întâmplă, până când se întâmplă, acum avem un cadru unitar de monitorizare pe toate aceste reforme-cheie pentru România.
Reporter: Şi încă o scurtă precizare la o întrebare de mai devreme legată de legea salarizării, a mai fost una în 2017-2018 parcă, în care erau prevăzute exact plafonări pentru fiecare categorie socio-profesională. Vor exista mecanisme de siguranţă în această lege sau o posibilitate de a nu mai depăşi sau amenda viitoarea lege astfel încât iar să ajungem în situaţia de astăzi?
Dragoş Pîslaru: Fiind implicat în 2016 în acest subiect, cunosc foarte bine situaţia. A fost, dacă vreţi să ne aducem rapid aminte, în 2016 eu pregăteam împreună cu doamna ministru al finanţelor, Anca Dragu pe vremea respectivă, o lege a salarizării de 32 de miliarde de euro, care era fezabilă, dacă se implementa, se termina până în 2024. Moment în care a fost o decizie politică de a prelua în Parlament o iniţiativă care a dus proiectul la 55 de miliarde de euro, moment în care, puteţi căuta istoric, am atras atenţia şi eu, şi Ministerul de Finanţe în acea vreme, că acel proiect nu se poate implementa.
A venit apoi guvernarea în 2017, a mers pe acest proiect de 55 de miliarde, el nu s-a implementat pentru că s-a constatat că nu este fezabilă implementarea. În momentul în care ai început să împingi familiile ocupaţionale diferenţiat unele faţă de celelalte, ai creat nişte inechităţi care sunt acum mai mari decât erau în 2017. Prin urmare, ca să fie foarte, foarte clar, modul în care se pregăteşte proiectul şi voinţa de a-l pune înainte ca un proiect profesionist care să ducă un echilibru şi rezolvarea inechităţii în administraţie este una; decizia ulterioară a guvernelor sau a majorităţilor politice de a se ţine de proiect şi a-l duce până la bun sfârşit e altceva. Dar este foarte important să ai un proiect bun şi realist, ceea ce, în 2017, - vă pot spune că opinie personală şi demonstrat de timp - nu s-a întâmplat.
Reporter: Şi acum cu acest proiect ce se întâmplă?
Dragoş Pîslaru: Aşteptăm să vedem propunerea. Părerea mea este că suntem cu toţii foarte serioşi, există şi sprijinul Băncii Mondiale pe acest subiect. Eu am această credinţă că vom propune acel proiect care să bifeze reforma şi să aducă un bine administraţiei şi predictibilitate administraţiei publice din România.
