Petroglife similare descoperite în Israel şi SUA reprezintă o limbă globală antică - consideră mormonii

În deşertul Negev din Israel şi în sud-vestul Statelor Unite s-au găsit mai multe petroglife asemănătoare, potrivit arheologului dr. James Harris, de la Universitatea Brigham Young. Descoperirile sunt însoţite de o teorie controversată – care presupune că în antichitate se folosea o limbă comună pe întreg globul.

Brigham Young University este o universitate mormonă, iar mormonii cred că poporul antic din Israel s-a stabilit în America.

Harris şi Dan W. Hone au publicat o carte numită ”Numele lui Dumnezeu: Din Sinai până în sud-vestul Statelor Unite. O scriere şi o limbă a Palestinei antice au fost găsite şi în sud-vestul american antic”, în 1998. Stephen D. Ricks, un profesor de ebraică al Universităţii Brigham Young, a evaluat cartea, indicând şi unele slăbiciuni ale argumentelor autorilor. În final, Ricks a fost de acord că petroglifele din Colorado, Statele Unite, în apropierea oraşului La Junta, ar putea avea o rădăcină comună cu limbile semitice.

”Ar putea exista ceva adevăr în spatele eforturilor lor. Eu sunt convins… că există o asemănare puternică între simbolurile găsite în sud-vestul american şi alfabetele semitice timpurii. Totuşi, încă nu sunt convins că poporul care a lăsat petroglifele erau vorbitori desăvârşiţi, de bună credinţă, ai limbii ebraice”, a declarat acesta.

Teoria a primit foarte puţină atenţie în afara comunităţii academice mormone.

Davida Eisenberg-Degen, de la Universitatea Ben-Gurion, care a examinat multe dintre petroglifele găsite în Deşertul Negev, a comentat că acestea nu au putut fi studiate prea mult din cauza violenţelor din regiune.

Aceasta a notat în 2012: ”Petroglifele din Negev au fost în general neglijate de arheologi. Există două motive majore pentru aceasta. Primul, puţini cercetători s-au aventurat cu adevărat în Negev pentru a examina această artă în piatră. Până la mijlocul secolului XX, Negev era o sălbăticie stearpă şi periculoasă, ocupată de triburile de beduini. Iar pentru acei exploratori precum Edward Henry Palmer, care s-au aventurat în acest deşert, petroglifele din Negev au reprezentat 'numai zgârieturi pe piatră, munca pustnicilor, reprezentând în mare parte doar câteva nume amestecate cu figuri brute ale oamenilor şi animalelor'”.