Peste 50 de organizaţii cer Consiliului General să mărească drastic amenzile pentru defrişările ilegale din Bucureşti

Peste 50 de organizaţii civice şi de mediu solicită Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) majorarea amenzilor pentru defrişările ilegale, care distrug în ritm alarmant spaţiul verde din Capitală. Sunt cerute amenzi de 5.000 de lei pentru tăieri ilegale în condiţiile în care tăierea unui copac fără autorizaţie este sancţionată cu doar 50 de lei în prezent.

Organizaţiile, printre care se numără şi Grupul de Iniţiativă Civică IOR – Titan, au transmis o scrisoare deschisă autorităţilor, prin care cer ca proiectul de hotărâre pentru majorarea amenzilor aferente defrişărilor ilegale din Bucureşti să fie inclus de urgenţă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de consiliu.

Activiştii anunţă că pregătesc un protest în faţa sediului Primăriei Generale în ziua şedinţei CGMB, pentru a atrage atenţia asupra amplorii fenomenului şi a lipsei de reacţie din partea administraţiei.

Scrisoarea deschisă evidenţiază disproporţia dintre gravitatea distrugerilor şi cuantumul sancţiunilor: în prezent, amenda pentru tăierea ilegală a unui copac este de doar 50 de lei, sau chiar 25 de lei dacă este plătită în 15 zile – o sumă ridicol de mică în raport cu prejudiciile aduse mediului şi sănătăţii publice.

Iniţiatorul petiţiei, Beniamin Gheorghiţă, reprezentant al mişcării cetăţeneşti „Parcul IOR Dispare”, subliniază: „Nu mai putem tolera ca distrugerea naturii să fie răsplătită cu amenzi simbolice. Este nevoie ca autorităţile să transmită un mesaj clar, acela că legea se aplică, iar spaţiile verzi nu mai pot fi sacrificate pentru tunuri imobiliare. De ani de zile bucureştenii se mobilizează exemplar pentru a salva spaţiile verzi ale comunităţii lor şi fac tot posibilul ca mesajele lor să ajungă în atenţia autorităţilor. A venit rândul CGMB să acţioneze!”.

Organizaţiile atrag atenţia şi asupra riscului ca România să fie sancţionată de Comisia Europeană pentru nerespectarea directivelor privind protecţia mediului. O eventuală procedură de infringement ar putea atrage penalizări de milioane de euro, suportate din bugetul public şi, implicit, tot de către cetăţeni.

Cazul Parcului IOR, unde mii de cetăţeni s-au mobilizat pentru a opri defrişările comise de interpuşii actualilor proprietari ai terenului retrocedat, rămâne un exemplu grăitor modului în care autorităţile centrale şi locale au eşuat în a impune legea, crescând şi mai mult neîncrederea cetăţenilor în instituţiile publice.