Pentagonul face lobby agresiv împotriva iniţiativei UE de a cumpăra arme europene

Administraţia preşedintelui american Donald Trump a ameninţat că va riposta împotriva ţărilor europene dacă UE va favoriza producătorii interni de armament într-un demers de reînarmare a continentului.

Departamentul american al Apărării s-a opus oricărui efort al UE de a limita accesul producătorilor americani de armament pe piaţa europeană şi a avertizat că acest lucru ar declanşa un răspuns reciproc.

Administraţia a făcut aceste remarci, anterior nepublicate, într-o contribuţie la o consultare a Comisiei Europene la începutul acestei luni, după ce executivul UE a solicitat feedback din partea guvernelor şi a industriei privind normele europene de achiziţii de armament.

„Statele Unite se opun ferm oricăror modificări ale Directivei care ar limita capacitatea industriei americane de a sprijini sau de a participa în alt mod la achiziţiile naţionale de apărare ale statelor membre ale UE”, a scris administraţia SUA înaintea unei actualizări planificate a legislaţiei UE privind achiziţiile în domeniul apărării, potrivit POLITICO.

„Politicile protecţioniste şi excluzive care forţează scoaterea companiilor americane de pe piaţă — în timp ce cele mai mari firme europene din domeniul apărării continuă să beneficieze considerabil de acces pe piaţa Statelor Unite — reprezintă o direcţie greşită”, a adăugat aceasta.

Comentariile Washingtonului evidenţiază un paradox în abordarea SUA faţă de Europa: deşi administraţia Trump le-a spus în repetate rânduri europenilor că doreşte ca aceştia să suporte cea mai mare parte a apărării convenţionale a continentului, SUA nu doresc ca acest lucru să se facă în detrimentul companiilor americane din domeniul apărării.

Publicaţia citată a relatat anterior că adjunctul secretarului de stat al SUA, Christopher Landau, i-a criticat pe aliaţii europeni din NATO pentru că îşi prioritizează propria industrie de apărare în detrimentul furnizorilor americani de armament, în cadrul unei reuniuni cu uşile închise în decembrie. Departamentul de Stat a co-semnat contribuţia administraţiei Trump la sondajul Comisiei.

În ultimii ani, Comisia Europeană a încercat să crească ponderea armamentului european în arsenalele şi contractele de achiziţii ale blocului, în timp ce se pregăteşte pentru un potenţial conflict cu Rusia. Timp de decenii, continentul s-a bazat în mare măsură pe echipamente militare americane, de la avioane de vânătoare F-35 la sisteme de artilerie HIMARS şi sisteme de apărare aeriană Patriot. Aproape două treimi din armele importate de bloc sunt furnizate de SUA.

O astfel de reacţie fermă din partea administraţiei Trump riscă, de asemenea, să complice orice efort industrial mai amplu de tip „Cumpăraţi european” din partea Comisiei. Aceasta va testa cât de departe sunt dispuse să meargă ţările europene în a deveni mai independente de SUA, care a devenit un partener din ce în ce mai puţin previzibil în era Trump.

Executivul UE este aşteptat să prezinte o actualizare a directivei privind achiziţiile din 2009 în al treilea trimestru, în contextul unui demers mai amplu şi controversat pentru mai multe reguli de tip „Cumpăraţi european”. Rămâne neclar dacă noul text va include reguli obligatorii pentru a favoriza producătorii autohtoni.

UE favorizează deja companiile locale în proiecte precum programul SAFE de împrumuturi pentru armament în valoare de 150 de miliarde de euro şi pentru achiziţiile de armament pe care Ucraina le poate face cu împrumutul recent convenit de 90 de miliarde de euro pentru Kiev. Fondurile UE pot fi utilizate pentru achiziţionarea de echipamente militare doar dacă cel puţin 65% din valoarea echipamentului provine din Europa.

Ripostă

Pentagonul a avertizat în contribuţia sa că orice măsură de includere a unei clauze puternice „Cumpăraţi european” în viitoarea legislaţie privind achiziţiile ar declanşa represalii din partea SUA.

„Dacă măsuri de preferinţă europeană ar fi implementate în legislaţiile naţionale de achiziţii ale statelor membre, Statele Unite ar revizui probabil toate derogările şi excepţiile generale existente de la legile «Buy American» acordate în temeiul sau în asociere cu aceste [Acorduri reciproce de achiziţii în domeniul apărării] ale noastre”, a scris Departamentul Apărării.

În esenţă, acest lucru înseamnă că SUA ar închide accesul companiilor europene.

Aproximativ 19 din cele 27 de capitale ale UE au semnat astfel de acorduri cu Washingtonul, care permit companiilor europene să concureze pentru unele contracte ale Pentagonului.

„Ulterior, orice excepţii viitoare vor fi analizate de la caz la caz şi doar atunci când se consideră necesar pentru a sprijini interoperabilitatea şi cerinţele de standardizare ale NATO”, au subliniat SUA.

Deşi Pentagonul achiziţionează în principal materiale de la companii americane, firme europene precum Leonardo din Italia şi Saab din Suedia vând, de asemenea, către SUA.

Potrivit Washingtonului, o clauză „Cumpăraţi european” pentru achiziţiile naţionale ar limita libertatea capitalelor, ar slăbi NATO şi ar pune în pericol capacitatea ţărilor europene de a atinge obiectivele de capabilitate ale alianţei convenite anul trecut. Administraţia SUA susţine, de asemenea, că acest lucru ar contraveni angajamentelor UE asumate în cadrul acordului comercial SUA-UE semnat vara trecută, prin care Comisia Europeană s-a angajat să achiziţioneze mai multe arme americane.

„Formulări privind preferinţa europeană au fost deja incluse în programele UE, dar includerea lor în Directivă ar reprezenta un punct de cotitură în ceea ce priveşte impactul asupra bugetelor naţionale suverane ale statelor membre”, a scris administraţia Trump.

Mesajul Pentagonului şi al Departamentului de Stat a fost reluat de Camera de Comerţ a SUA. Deşi tonul este mai moderat, organizaţia avertizează, de asemenea, în contribuţia sa, împotrivă unei preferinţe europene.