Pensiile speciale cresc cu 15%. Ajung la 16,8 mild. de lei

Pensiile speciale cresc cu 15%, ajung la 16,8 mild. de lei, ceea ce reprezintă circa 1% din PIB. Întrebat la B1 TV cât mai poate suporta statul astfel de cheltuieli, profesorul de economie Mondială Cristian Năsulea a explicat că deja bugetul nu mai suportă de mult acest tip de cheltuieli care nu sunt justificate şi care merg în esenţa lor, împotirva unei gândiri economice bune.

Năsulea a mai subliniat că aşa zisele pensii speciale sunt doar nişte privilegii care nu au niciun fel de legătură cu niciun sistem de pensii din lume de fapt.

Redăm dialogul jurnalistă - invitat:

Jurnalistă: Cresc ca Făt-Frumos pensiile astea speciale, cât mai suportă bugetul însă?

Cristian Năsulea: Deja bugetul nu mai suportă de mult nişte cheltuieli care nu sunt justificate, care nu sunt contributive, care merg în esenţa lor, împotirva unei gândiri bune pe care ar trebui să o avem ca să organizăm un sistem de pensii în general, un sistem de pensii în care nici nu ar trebui să-şi aibă locul aşa zise pensii speciale, care de fapt sunt doar nişte privilegii, care nu au niciun fel de legătură cu niciun sistem de pensii din lume de fapt.

Jurnalistă: Bun. Spuneau că o să încerce să mai taie să mai elimine din aceste pensii speciale, nu s-a întâmplat absolut nimic. Până la urmă se poate sau nu face această reformă de care se tot vorbeşte cu pensiile speciale că o să treacă de 1% din PIB în curând?!

Cristian Năsulea: Cred că cel mai important lucru pe care trebuie să îl spunem este că trebuie făcută această reformă, acum că politicienii sau generaţii de politicieni români au făcut lucruri în aşa fel încât să favorizeze anumite categorii profesionale şi că acum este greu să dăm înapoi după ce au fost instituite nişte privilegii pe care acele categorii profesionale şi le vor apăra în justiţie, este o chestiune care contează mai puţin când vine vorba de impactul sau de greutatea din ce în ce mai mare pe care aceste privilegii o pun asupra bugetului ţării şi în legătură cu nedreptatea pe care de fapt o creează într-o ţară în care un număr extrem de mare de pensionari sunt săraci, după toate criteriile pe care le putem folosi.

Jurnalistă: E o creştere cu aproape 15% la pensiile speciale şi mă uitam că astăzi vorbeau ei despre creştere şi de un leu la recalculare la celelalte pensii. Totuşi, apropo de reformă, domnule profesor Năstulea, vorbeşte tot mai mult Guvernul despre reforma asta de la stat şi despre cum taie ei cheltuieli.

Au dat vreo două, trei ordonanţe, dar a naibii treabă numai la privat se aplică ce scria în ordonanţele alea, ceas, aşa la virgulă, dar la stat nu s-a tăiat nimic. Acum aleargă să tăie iarăşi 5 miliarde de la cheltuieli.

Boloş a luat în vizor aşa şi multinaţionalele, ne-a zis că nu o să crească taxe şi impozite şi atunci de unde o să adune bani la buget, nu?

Cum vedeţi această nouă încercare de a reduce cheltuieli la stat?

Cristian Năsulea: Vis-a-vis de reducerea cheltuielor la stat, trebuie să fiu, din păcate, pesimist.
Pentru că istoria recentă sau performanţele pe care le-a avut statul român în ultimul an în ceea ce priveşte reducerea de cheltuieli, lasă de dorit.

Ne lasă cu ideea că nu vor reuşi nici de această dată să reducă în mod semnificativ aceste cheltuieli, deşi în mod foarte clar reducerea cheltuielilor ar trebui să fie prioritatea numărul unu, în aşa fel încât să putem să începem măcar să revenim într-o direcţie mai bună în ceea ce priveşte deficitul bugetar.

Jurnalistă: Cum putem să reducem deficitul acesta, doamnule profesor Năsulea că se tot vorbeşte, dacă Boloş îl anunţă la 4%, ce facem? Îl terminăm în 8% la final de an?

Cristian Năsulea: Oricum, această idee de a avea un deficit de 4% este improbabilă, ca să fiu foarte blând.
Este imposibilă mai degrabă, având în vedere cât de mare este deficitul acumulat până în acest moment şi cât de multe cheltuieli suplimentare urmează în perioada următoare.

Din punctul meu de vedere, în continuare se evită acele lucruri care sunt extrem de necesare, în aşa fel încât să încetinim măcar creşterea explozivă a cheltuielilor publice, şi anume reducerea schemei de personal, reducerea aparatului public în aşa fel încât să putem să vorbim despre nişte economii substanţiale, şi eliminarea unor privilegii iarăşi care există pentru anumite tipuri de companii sau pentru anumite tipuri de sisteme care se bazează pe sursa nelimitată de bani care este bugetul de stat.

Ca să dau doar câteva exemple aici, mă refer printre altele şi la schema de plafonare şi compensare din domeniul energiei, pe care statul român o foloseşte de fapt ca să stimuleze, să mimeze cumva o piaţă liberă, dar să încerce în acelaşi timp să extragă nişte venituri suplimentare, prefăcându-se că iau din stânga, sau, mă rog, luând din stânga şi dând în dreapta până la urmă, însă fără să aibă un efect care să fie un efect pozitiv important pentru populaţie şi mai degrabă un efect pozitiv important pentru diverse interese care există în domeniul energetic.

Nu cred că avem timp ca să...

Jurnalistă: Pentru că aţi subliniat asta, vreau să rămânem un pic aici la energie şi gaze. E ultima iarnă cu plafonarea asta, ce urmează să se întâmple apoi din primăvară şi cum va resimţi populaţia, dar mai important, cum se resimte la preţul de producţie la firme?

Cristian Năsulea: Avem probleme în Europa, în domeniul energetic. Suntem într-un moment care este sensibil.

Însă, din punctul meu de vedere, piaţa în domeniul energetic nu a fost oricum o piaţă liberă. Vorbim despre această liberalizare, de parcă asta înseamnă că statul român o să-şi împacheteze toate bagajele şi o să iasă de pe această piaţă. Nici nu se pune problema.

Sunt atât de multe participaţii mari ale statului în companiile din domeniul energetic şi atât de multe reguli extrem de dificile şi costisitoare pe care trebuie să le respecte companiile din domeniul energetic, ca să nu mai vorbim de companii de stat propriu-zise care sunt în zona aceasta, încât cu plafonare sau fără, noi suntem tot în situaţia în care statul român este cel mai important factor de decizie din acest domeniu.

Deci, faptul că suntem influenţaţi negativ de o situaţie care face ca energia să fie scumpă în această perioadă nu înseamnă altceva decât că statul a putut să folosească un motiv, o scuză foarte bună în aşa fel încât să-şi consolideze controlul în acest domeniu şi că ne-a dat impresia în ultimii ani, că ne ajută prin această schemă de compensare şi plafonare, însă tot ce a făcut a fost să plătească nişte compensări foarte mari către anumite companii şi să facă un joc din care mesajul electoral a fost pentru consumatorii români că statul are grijă de noi, în timp ce preţurile au fost ţinute pentru o bună perioadă de timp, mai mari tocmai din cauza acestei scheme.