Pe cine dă vina USL pentru eşecul aderării la spaţiul Schengen

(photos.com)
Cristina Boiangiu
04.03.2013

După ce Germania a anunţat că va face uz de dreptul de veto pentru a bloca aderarea României la spaţiul Schengen, cei din USL au găsit repede vinovaţii pentru eşecul care se prefigura deja având în vedere declaraţia lui Corlăţean că poate nu mai suntem interesaţi de aderare.

Premierul Victor Ponta a declarat că de vină ar fi cei din ţară care "înjură şi vorbesc de rău România" pe la Bruxelles şi Berlin şi "se bucură că ne scufundăm după ce au dat găuri în barcă". Ponta s-a ferit să-i adreseze vreo critică ministrului de Externe care afirmase sâmbătă că poate nu mai suntem interesaţi de aderare. Cu toate acestea, premierul a adăugat că Guvernul nu renunţă la obiectivul intrării în spaţiul Schengen, ci aşteaptă să vină "un context politic favorabil".

"Nu am nimic de reproşat Germaniei. Eu am de reproşat celor din România care nu înţeleg că tot înjurând şi vorbind de rău România, pe la Bruxelles, pe la Berlin, fac rău ţării ăsteia, pentru că din păcate sunt şi ei în ţara asta. Dacă noi de aici din România tot avem tot felul de fericiţi din ăştia, deştepţi care arătau găuri în barcă şi după aia se bucură că ne scufundăm, de parcă intram în Schengen numai Guvernul, sau numai USL? Nu intrau şi ei ăştia care tot ne pârăsc peste tot, ne anunţă de ce nu trebuie să intrăm. Asta e boala României, întotdeauna ai pe unii care se bucură dacă mor toate caprele, şi ale vecinului, şi ale lor. De acum încolo o să încercăm să îi ignorăm pe cât posibil şi să ne atingem obiectivele europene cu mai multă demnitate şi mai multă înţelepciune", a afirmat Ponta.

Amânare pe termen neprecizat

România ar putea intra în Schengen în luna octombrie, după alegerile parlamentare din Germania, dar nu este nimic sigur deocamdată, termenul putând fi amânat cu încă un an.

"Sigur, după octombrie, mai ales că octombrie, din fericire e după septembrie, adică după alegeri, o să vedem dacă se poate lua o decizie. Dacă nu, la anul (...) Mă refer în primul rând la faptul că, aşa cum Olanda după alegeri şi-a nuanţat discursul şi poziţia, sunt convins că se va întâmpla la fel şi în alte ţări europene. Repet, problemele noastre au fost din România şi dacă le-am rezolvat, acum aşteptăm momentul şi contextul politic", a precizat Ponta.

Premierul nu a ratat ocazia de a sublinia că şi guvernarea PDL a trecut printr-un moment asemănător, în 2011, când a fost respinsă aderarea României la Schengen. "Am spus foarte clar, era deja ridicol să vorbim de fiecare dată, dar nu noi, cred că şi domnul Băsescu, şi guvernul Boc. Acum domnul Boc stă prost cu memoria, uită că în 2011 era el prim-ministru când ne-au respins şi strigau împotriva Olandei şi Finlandei", a afirmat Ponta.

Şeful Guvernului a respins orice legătură între afirmaţia ministrului german de Interne privind opoziţia Germaniei la Consiliul JAI din 7-8 martie şi declaraţiile politice ale lui Corlăţean.

"Asta chiar e cea mai mare prostie, să vă închipuiţi că ministrul de Interne german a citit ieri presa din România şi s-a apucat să declare. Asta e chiar de râsul lumii. Ideea Germaniei era cunoscută de noi şi eu, sigur, normal, diplomatic nu am vrut să anunţ că ardea ţara, dar ştiam cu toţii că Germania are reţineri faţă de această decizie", a apreciat Ponta.

Ministrul federal de Interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, a declarat că va opune la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei împotriva aderării României şi Bulgăriei la spaţiul Schengen.

Ce explicaţii are Corlăţean

Pe de altă parte, ministrul de Externe Titus Corlăţean a declarat că opoziţia faţă de aderarea României la Schengen nu este a Germaniei, ci "a unei părţi din guvernul creştin-democrat" din PPE, din care face parte şi PDL.

"În primul rând, nu mă surprinde poziţia ministrului de Interne al Germaniei. Nu aş spune al Germaniei, ci o parte a guvernului creştin-democrat, din PPE, din care face parte şi PDL", a declarat Corlăţean.

O nouă amânare a intrării României în Schengen la data de 7 martie va afecta "credibilitatea procesului", iar ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată de aderare, iar pe viitor doar va aştepta o invitaţie de la UE, a declarat vineri seară ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

"Care este concluzia? Dacă noi nu vom obţine o decizie corectă, legitimă, înseamnă faptul că acest proces bazat pe nişte criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat să fac parte din acest proces. Şi e bine de reţinut. Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare. Prezentăm, scoatem paşaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani şi dacă UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, să invite România, să o facă", a susţinut Titus Corlăţean, la Realitatea TV.

Dacă noi nu vom obţine o decizie corectă, legitimă, înseamnă faptul că acest proces bazat pe nişte criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat să fac parte din acest proces. Şi e bine de reţinut. Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare.

O nouă amânare a deciziei "ar însemna o împingere a procedurii la o dată nedefinită în realitate", a mai precizat ministrul de Externe.

În 2013 vor fi alegeri parlamentare în Germania, apoi vor urma cele europene din 2014, tot anul viitor urmând să fie şi cele locale din Franţa, a mai menţionat Titus Corlăţean.

"Încă o dată, pot fi raţiuni de diferite naturi şi sunt. Unele ce ţin de culoarea ideologică a familiei din care faci sau nu parte, ţin de alegerile dintr-o ţară sau alta, dar vă aduc aminte că acesta nu este un argument. Anul acesta vor fi alegeri în Germania, anul viitor vor fi alegeri europene în toată Europa, vor fi alegeri municipale în Franţa, unde primarii, dacă e să mergem pe argumentul acesta, fie că sunt de dreapta sau de stânga, vor spune „Dom'ne, avem probleme cu migraţia”, iar se vor juca electoral lucrurile acestea, romii şi mai ştiu eu ce", a mai declarat ministrul de Externe.

Problema de credibilitate în cazul unei noi amânări devine a ţărilor care se opun, a mai subliniat Corlăţean.

"Câtă vreme noi suntem corecţi, facem toate demersurile şi îndeplinim criteriile şi eventual, spun eventual, mai avem până la ziua reuniunii, s-ar decide încă o dată amânarea, atunci daţi-mi voie să vă spun că cei care se opun au o problemă de credibilitate (...) Ori, dacă orice aş face, oricât aş îndeplini criteriile şi supracriteriile, au fost şi măsuri suplimentare anul trecut, le-am acceptat, le-am îndeplinit, oricâţi bani am băga, un miliard de euro băgaţi în securizarea frontierei şi nu ajunge, atunci daţi-mi voie să vă spun încă o dată că nu mai sunt interesat de acest proces", a precizat ministrul Corlăţean.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor