Partidul Comunist Chinez, prins în război urban în Hong Kong (video): violenţe la întâmplare din partea poliţiei
focus
alte articole
În ciuda unei interdicţii de protest şi a arestării liderilor mişcării anti-comuniste, poliţia din Hong Kong a dus lupte de stradă, capturând zeci sau sute de protestatari, sâmbătă şi duminică, după ce mii de oameni au ieşit din nou pe străzile oraşului pentru a protesta împotriva mişcărilor Beijingului de subminare a democraţiei.
Sute de imagini ilustrează abuzuri masive din partea poliţiei, care loveşte protestatarii cu bastoane şi foloseşte gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc trase neregulamentar de aproape - în metroul din Hong Kong şi pe străzi.
Comunicatele poliţiei afirmă că "ofiţerii au fost chemaţi la faţa locului pe fondul violenţelor comise împotriva cetăţenilor paşnici de către 'protestatarii radicali'", deşi versiunile oficiale ale evenimentelor beneficiază de o credibilitate scăzută în rândul locuitorilor oraşului.
Mii de persoane au ieşit sâmbătă în stradă pentru a marca cinci ani de când regimul comunist din Hong Kong a interzis alegerile democratice complete în oraş, măsură care a declanşat Revoluţia Umbrelelor din 2014.
Sâmbătă, protestatarii au aruncat coctailuri Molotov şi au atacat clădirea Adunării Legislative - în care au loc dezbaterile Parlamentului local al Regiunii Administrative.
Drept răspuns, poliţia a folosit gaze lacrimogene, gloanţe de cauciuc şi tunuri cu apă pentru a dispersa mulţimile.
O nouă escaladare a violenţei din partea poliţiei a fost marcată de folosirea focurilor de avertizare de către trupele anti-revoltă care au încercat să golească străzile de oameni.
Ultimele proteste au survenit la doar o zi după arestarea mai multor activişti pro-democraţie şi parlamentari în regiunea administrativă specială a Chinei, inclusiv a lui Joshua Wong, unul dintre cei mai celebri activişti pro-independenţă din Hong Kong.
Protestele de sîmbătă au marcat cel de-al 13-lea weekend succesiv de demonstraţii.
Partidul Comunist, prins într-un veritabil război urban
Tulburările din Hong Kong - care, după aproape 3 luni de proteste, a devenit o campanie de război urban împotriva imixtiunilor regimului comunist în viaţa socială a centrului financiar - au fost generate de un proiect legislativ menit să permită extrădarea oricăror suspecţi care locuiesc în oraş către China continentală, pentru a putea fi judecaţi în tribunale controlate de Partidul Comunist.
De atunci, protestele au crescut în intensitate şi abuzurile poliţiei au devenit tot mai mari, astfel că întreaga campanie de protest riscă să devină prima confruntare urbană majoră care provoacă autoritatea Partidului din ultimii douăzeci de ani.
Poliţia intră în staţii de metrou, foloseşte brutalitatea pe scară largă
În timpul protestelor, mulţimile s-au adunat în staţiile Prince Edward şi Mong Kok din cartierul Kowloon (peninsula) din Hong Kong.
Trupe anti-revoltă au intrat în cele două staţii, lovind oamenii la întâmplare şi operând arestări, după cum arată sutele de materiale filmate.
Oficiali ai poliţiei au motivat abuzurile - neobişnuite pentru centrul financiar care a cunoscut o viaţă socială construită de britanici, urmând principii democratice - afirmând că ofiţerii au fost chemaţi de cetăţeni paşnici, victime ale violenţelor comise de „protestatarii radicali”.
Motivaţia este frecvent folosită de regimurile totalitare de pretutindeni, pentru a ascunde abuzurile forţelor de ordine.
Poliţia a declarat reporterilor că 40 de persoane au fost arestate pentru adunare ilegală, vătămarea corporală şi agresarea poliţiştilor.
Numeroase persoane prezente la faţa locului s-au plâns de forţa excesivă folosită de forţele de "menţinere a ordinii".
Compania MTR, care operează linia de metrou a oraşului, a declarat presei locale că trei staţii - Prinţul Eduard, Mongkok şi Kowloon - au fost închise ca urmare a incidentului. Nu este clar când vor redeschide.
Sâmbătă, Hong Kong-ul a fost scena unui adevărat haos. Protestatarii au ieşit pe străzile din cartierul Wan Chai, mulţi alăturându-se unui marş creştin, care propunea “rugăciuni pentru cea mai păcătoasă persoană din Hong Kong [directorul] Carrie Lam”. Creştinii au cântat “Slavă Domnului”, care a devenit imnul neoficial al protestelor începute în iunie.
Alţi protestatari au demonstrat în cartierul comercial Causeway Bay, în ciuda unei ploi torenţiale.
Mulţi aveau umbrele şi purtau măşti pe faţă - pentru a nu fi identificaţi de reţeaua de camere de supraveghere instalată de regimul comunist pe străzile oraşului.
Demonstranţii - scandând „sprijiniţi Hong Kong-ul” şi „Luptaţi pentru libertate” - s-au adunat în faţa birourilor guvernamentale, sediul local al Armatei Populare de Eliberare - care aparţine Partidului Comunist Chinez - şi în faţa Parlamentul local.
În cartierul Admiralty, unii protestatari au aruncat coctailuri Molotov către ofiţeri.
Proteste au fost semnalate şi în faţa reşedinţei oficiale a liderului administrativ, Carrie Lam, o marionetă a regimului comunist chinez.
Poliţia anti-revoltă a ridicat baricade în jurul clădirilor guvernamentale şi a lansat gaze lacrimogene şi jeturi de apă vopsită albastru din tunurile de apă. Lichidul colorat este folosit în mod tradiţional pentru a facilita identificarea protestatarilor de către poliţie.
Ulterior, poliţia a confirmat că doi ofiţeri au tras în aer în timpul operaţiunilor pentru a dispersa protestatarii de pe străzi. Ambii ofiţeri au tras câte un foc de fiecare dată când "au simţit că viaţa le este ameninţată", a declarat departamentul de poliţie.
Cu toate acestea, imaginile luate de numeroşii jurnalişti prezenţi la faţa locului arată că declaraţiile poliţiei nu reflectă realitatea - vieţile ofiţerilor nefiind în pericol la momentul respectiv - ci mai degrabă o dorinţă de a controla mulţimile prin teroare, după tipicul mentalităţii comuniste.