Tulburări serioase în Hong Kong. China activează programul de dresură prin teroare

Există sentimentul apăsător că situaţia din Hong Kong este pe punctul de a lua o întorsătură mult mai urâtă după protestul din acest weekend, al 12-lea consecutiv, în care poliţia a folosit tunuri cu apă împotriva protestatarilor, iar trei poliţişti, care se presupune că ar fi fost urmăriţi şi bătuţi de o mulţime de protestatari, au scos din teacă revolverul trăgând focuri de avertisment în aer.

Acesta a fost primul incident în care s-au folosit arme de foc în seria de proteste pro-democraţie declanşate de proiectul de extrădare în luna iunie.

Concomitent, China a emis cea mai puternică avertizare - de folosire a trupelor pe străzile din Hong Kong, unde, în opinia Beijingului, protestele s-au transformat într-o „Revoluţie colorată”, un indiciu clar că răbdarea Chinei cu insurecţia din Hong Kong a expirat.

"Intervenţia în cazul revoltelor din Hong Kong nu este doar autoritatea guvernului central al Chinei, ci şi responsabilitatea sa", a declarat duminică agenţia de Ştiri Xinhua, controlată de stat, într-un comentariu menit să pregătească populaţia locală pentru intervenţia care probabil va urma.

Acestea au fost cuvintele lui Deng Xiaoping înainte de a trimite tancurile împotriva studenţilor care cereau eliminarea corupţiei din cadrul Partidului Comunist, în 1989.

În comentariile de duminică, Xinhua a declarat că protestele din Hong Kong s-au transformat într-o revoluţie colorată, care încearcă răsturnarea instituţiilor constituţionale ale Regiunii Administrative Speciale, un semnal că este gata să ia măsuri suplimentare.

Însă protestele cer doar păstrarea democraţiei din oraş, aşa cum a fost ea lăsată de britanici atunci când au predat-o Chinei în 1997. China şi-a asumat obligaţia să păstreze drepturile locuitorilor din Hong Kong sub principiul "o ţară, două sisteme". Cu toate acestea, începând cu 2003, Beijingul erodează constant sistemul de drepturi şi libertăţi al Hong Kong-ului prin introducerea de pachete legislative şi manevre politice.

Anterior, oficialii chinezi descriseseră protestele ca având anumite caracteristici ale „revoluţiilor colorate”, încercând să intimideze locuitorii oraşului pentru a opri protestele.

Regimurile totalitare folosesc marota "revoluţiilor colorate" pentru a-şi acoperi corupţia şi agendele, dând vina pe "factori externi" care ar dori să cauzeze instabilitate.

Agenţia Xinhua, care transmite mesajele Partidului Comunist, a mai afirmat că Legea fundamentală a Hong Kong-ului şi Legea garnizoanelor au clauze cu privire la o posibilă intervenţie a Chinei.

Preluând comentariul Xinhua, o postare pe Twitter a redactorului şef al publicaţiei Global Times - de asemenea controlată de Partidul Comunist -, Hu Xijin, care de obicei comentează războiul comercial dintre China şi SUA, a încercat să ameninţe locuitorii din Hong Kong spunând că „mafioţii au spart violent un vehicul al poliţiei şi au atacat poliţişti. Poliţia s-a abţinut şi a evitat vărsarea de sânge. Simt simpatie pentru poliţia din Hong Kong!"

În urmă cu două săptămâni, pe 13 august, preşedintele Donald Trump a declarat că rapoartele agenţiilor de informaţii din SUA arată că Beijing-ul a amplasat trupe la graniţa cu Hong Kong.

Cu o zi mai devreme, Global Times transmisese că trupe paramilitare de poliţie ale Chinei se reuneau la Shenzhen înaintea unor „exerciţii pe scară largă”, unde au fost observate „numeroase” transportatoare blindate, camioane şi alte vehicule. Forţa paramilitară a fost văzută îndreptându-se către oraşul vecin, care este Hong Kong.