Pădurile româneşti ar putea deveni o sursă de carbon până în 2050

Pădurile româneşti absorb în continuare carbon, deşi defrişarea este un fenomen în creştere în România (chiar dacă nu la aceleaşi niveluri ca în timpul socialismului), susţin cercetători din SUA, Germania, Italia şi România, într-o cercetare publicată în Environmental Research Letters (ESL), preluată de environmentalresearchweb.org.

După prăbuşirea Uniunii Sovietice, guvernul român a luat decizia neobişnuită de a restitui toate pădurile proprietarilor de dinainte de perioada socialistă. Mulţi observatori au presupus că noii proprietari de păduri vor avea motive puternice să îşi defrişeze pădurile şi s-au temut că România ar putea deveni o sursă netă de carbon.

'Deşi defrişările de păduri sunt mai reduse decât înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice, ele sunt în creştere rapidă', a declarat Pontus Olofsson, cercetător de la Universitatea din Boston, pentru environmentalresearchweb.

Cercetătorii sunt îngrijoraţi de faptul că o creştere şi mai mare a exploatării forestiere ar putea conduce la emisii nete din partea ecosistemelor terestre în deceniile următoare. Cu toate acestea, există speranţa că pădurile vor creşte din nou pe terenurile agricole abandonate. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, peste 2 milioane de hectare de teren agricol au fost abandonate în România, după ce liberalizarea preţurilor, pieţele mai reduse şi diminuarea populaţiei din mediul rural au făcut agricultura financiar neviabilă.

'Reîmpădurirea terenurilor agricole este luată în considerare în întreaga Europă de Est şi în fosta Uniune Sovietică', declara acelaşi Olofsson.

'Există o mulţime de terenuri agricole în România care par degradate sau necultivate, aşa că o viitoare reîmpădurire a acestor terenuri ar putea creşte absorbţia de carbon, chiar şi în cazul unor scenarii care prevăd o defrişare masivă. Pe de altă parte, nu există dovezi că ar avea loc reîmpăduriri masive pe terenurile agricole în România', a precizat cercetătorul.

'În cazul în care defrişarea continuă în ritmul actual şi nu va exista o reîmpădurire semnificativă a terenurilor agricole abandonate, pădurile româneşti vor deveni o sursă de carbon până în 2050', a avertizat Olofsson.