Osemintele a cinci luptători anticomunişti ucişi de securitate, deshumate în Apuseni

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), a identificat şi deshumat, miercuri, rămăşiţele pământeşti a cinci persoane care au fost ucise la 4 martie 1949 într-o confruntare armată cu trupele şi agenţii Securităţii.

Potrivit Adevărul.ro, cei cinci luptători anticomunişti, ale căror oseminte au fost deshumate în Apuseni din groapa comună în care au stat 66 de ani, au murit foarte tineri. Foşti membri ai organizaţiei militare Frontul Apărării Naţionale – Corpul de Haiduci, creată şi condusă de un fost ofiţer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, cei cinci partizani aveau vârste între 20 şi 32 de ani când au căzut răpuşi de gloanţele securităţii.

Acţiunea de deshumare a avut loc sub coordonarea unei echipe de procurori criminalişti de la Parchetul Militar din Cluj-Napoca, medici legişti şi poliţişti, iar activitatea s-a derulat pe tot parcursul zilei, fiind necesară numerotarea tuturor fragmentelor osoase, pentru fiecare victimă în parte, mai arată sursa citată.

Rămăşiţele au fost transportate la Institutul de Medicină Legală, unde vor fi realizate analizele specifice, inclusiv teste ADN, care vor determina identitatea fiecărui partizan ucis, urmând ca Parchetul să deruleze o anchetă penală pentru a "descifra" condiţiile în care au fost omorâţi cei cinci partizani - patru bărbaţi şi o femeie.

Numele celor cinci persoane deshumate din gropa comună aflată într-o pădure din satul Groşi sunt Ioan Cigmăian, Petru Decean, Lucian Mitrofan, Iosif Maier şi Elena Maier) iar cercetările au fost efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici din care au făcut parte Cosmin Budeancă, Horaţiu Groza, Marius Oprea, Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Paul Scrobotă şi Constantin Vasilescu. Potrivit directorului Muzeului Unirii, Gabriel Rustoiu, familiile victimelor au fost de acord ca rămăşiţele acestora să fie îngropate în cimitirul eroilor de la Alba Iulia.

Uciderea celor 5 luptători anticomunişti

Cei cinci şi-au pierdut viaţa în dimineaţa zilei de 4 martie 1949, când Securitatea a atacat tabăra cu două plutoane din cadrul Batalionului 7 de Securitate de la Floreşti - Cluj, alcătuite din circa 80 de soldaţi în termen, subofiţeri şi ofiţeri, şi mai multe cadre operative de la Serviciul Judeţean al Securităţii Poporului Turda. Operaţiunea din teren a fost coordonată şi supravegheată de colonelul Mihai Patriciu, şeful Regionalei de Securitate Cluj, secondat de căpitanul Kovacs Mihai, şeful S.J.S.P. Turda.

Tabăra partizanilor, în care, la momentul respectiv se aflau 22 de persoane, a fost împresurată şi atacată prin surprindere, iar în urma puternicului schimb de focuri în care s-a folosit armament de infanterie, grenade şi încărcături de trotil, s-au soldat cu morţi şi răniţi de ambele părţi. Dintre partizani au fost ucişi prin împuşcare Cigmăian Ioan, Decean Petru, Maier Iosif, Mitrofan Lucian şi Maier Elena, soţia lui Maier Iosif.

"A doua zi, în 5 martie, câteva cadre de la Biroul Securităţii din Câmpeni însoţite de 20 de soldaţi, de primarul, sanitarul şi şeful Postului de Miliţie al comunei Bistra şi de câţiva tineri aleşi din localitate, s-au deplasat la tabăra de la Groşi pentru a cerceta şi îngropa cadavrele partizanilor. Iniţial, trupurile morţilor au fost stivuite pe priciul din fundul adăpostului semiîngropat după care s-a încercat dislocarea şi surparea acoperişului peste ele, ceea ce nu s-a reuşit din lipsa uneltelor corespunzătoare. Ca urmare, toate cadavrele au fost scoase afară şi depuse unele peste altele în magazia de alimente a taberei, care era amenajată într-o mică cavitate subterană, săpată şi acoperită cu grinzi de lemn cămăşuite cu pământ, după care structura superioară a fost prăvălită peste trupuri", informează IICCMER.

La începutul primăverii, nişte ţărani care au trecut prin zonă au observat cadavrele aflate în descompunere şi au mai aruncat nişte pământ peste ele ca să fie ferite de animalele sălbatice. Acest loc este mormântul-cavou de unde colectivul IICCMER i-a deshumat pe cei cinci.

Imediat după atacarea taberei şi anihilarea nucleului Frontului Apărării Naţionale - Corpul de Haiduci, au început arestările altor membri şi susţinători ai grupului din satele de munte sau de pe Valea Mureşului, dar şi în localităţi mai îndepărtate. Fiind trădat de unii ţărani, maiorul Dabija a fost capturat în 22 martie 1949, în cătunul Gârde din apropierea Bistrei. A fost anchetat în mai multe locuri şi judecat alături de mai mulţi inculpaţi de către Tribunalul Militar din Sibiu. A fost condamnat la moarte împreună cu alte şase persoane, toţi fiind executaţi la Sibiu în 28 octombrie 1949.

Parchetul va ancheta

Reamintim că Marius Oprea, cunoscut opiniei publice ca "vânătorul de securişti" şi-a făcut un punct de onoare din a deshuma victimele securităţii, pentru a demonstra că fostul regim a fost unul criminal. Fondator al Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului a avut însă "surpriza" să constate că demersurile sale nu sunt sprijinite de autorităţi, justiţia respingând, ani în şir, sesizările sale legate de crimele comise de ofiţerii de securitate pe motiv că nu ar fi vorba de crime contra umanităţii ci de omoruri, care s-au prescris.

"Până la condamnarea lui Vişinescu noi am făcut multe sesizări la Procuratura Generală trimiţând sesizări în legătură cu crimele multor ofiţeri de securitate, invariabil, la toate am primit rezoluţii că este vorba de omor şi, cum au avut loc în anii 50 s-au prescris", explica recent Oprea.

Mai mult, potrivit lui Oprea, cercetările în preajma penitenciarului Târgu Ocna, unde căuta trupurile unor deţinuţi împuşcaţi de comunişti, au fost sistate deoarece s-a opus Institutul Holocaustului, sub pretextul că acolo sunt îngropaţi legionari.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.