Operaţiunea ucrainenilor în Kursk, o lovitură grea pentru Putin. Anatol Şalaru: "Acest plan a funcţionat perfect!"
Anatol Şalaru, fost ministru al Apărării din Republica Moldova, a explicat recent, în emisiunea lui Tudor Muşat, că incursiunea-surpriză a forţelor Kievului în regiunea Kursk i-a dat o lovitură grea lui Vladimir Putin şi a încetinit avansarea Armatei Ruse pe frontul din Ucraina.
Jurnalist: Începem cu anunţul făcut de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, că Rusia ar fi adus 60.000 de soldaţi la Kursk. Asta în vreme ce Ucraina înregistrează totuşi nişte pierderi de teritoriu, se repliază Rusia. E exact o lună de când a început această incursiune ucraineană pe teritoriul rusesc.
Anatol Şalaru: Noi trebuie să tratăm cu o anumită doză de suspiciune orice declaraţie făcută pe timp de război. Şi dacă sunt 60.000 de militari ruşi concentraţi în regiunea Kursk, ei nu au fost aduşi de pe linia frontului. Sunt militari mobilizaţi acum pe contract, sunt recruţi, sunt şi din Rosgvardia aduşi acolo, în această zonă.
Dar oricum, chiar dacă sunt 60.000 aduşi, ei încă nu au intrat în luptă deplin şi încă nu au înregistrat mari succese, fiindcă Putin a declarat la acest forum economic că Armata rusă a înregistrat mari succese în regiunea Kursk şi, încet, încet, îi scot din Rusia pe ucraineni.
Datele din satelit arată invers, că Armata ucraineană înaintează în regiunea Kursk şi luptele, după cum spunea vorba clasicului, victoriile obţinute de armata noastră sunt tot mai aproape de capitala ţării noastre. Deci victoriile pe care Rusia chipurile le obţine sunt mai aproape de oraşul Kursk decât de frontiera cu Ucraina.
Jurnalist: Da, a mers planul ăsta să-i determine pe ruşi să retragă trupe de pe teritoriul ucrainean, să le mute pe teritoriul rusesc ca să apere zona Kursk? Sau nu a mers totuşi?
Anatol Şalaru: Da, acest plan a funcţionat perfect, deşi noi nu am făcut cunoştinţă cu scopul acestei incursiuni. Ucraina nu a făcut-o publică, s-au vehiculat diferite opţiuni. Dar s-a încetinit avansarea Armatei ruse pe frontul din Ucraina, s-a încetinit. Rusia a fost nevoită să scoată armata de pe front şi să o ducă în regiunea Kursk.
Dar ce n-au înţeles poate ucrainenii, sau abia acum înţeleg, este că lui Putin nu-i pasă de populaţia din regiunea Kursk. Nu-i pasă. Vor muri o mie, o sută de mii, pentru el nu contează. Pentru el contează să raporteze poporului rus că el a înaintat în Ucraina şi a mai ocupat încă nişte teritorii.
Dar, după cum spuneau analiştii militari, Rusia are nevoie de patru ani ca să ocupe doar regiunile ucrainene pe care ei vor să le includă în componenţa Rusiei. Deci aceste regiuni unde astăzi au loc lupte.
Jurnalist: Bun, mai avem pe de altă parte o altă declaraţie a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care spune că Ucraina a obţinut multe în această ofensivă. Sigur, nu dă nici el detalii despre obiectivele operaţiunii. Se declară foarte prudent în legătură cu rezultatele. Zice că e greu de spus cum va evolua situaţia. Lasă de înţeles că nu e hiper-optimist.
Dar spune altceva: că se bucură că mai multe ţări NATO au oferit această oportunitate de a da arme cu care Rusia să fie lovită. Şi aici ne gândim la americani, în primul rând, care au deblocat livrarea asta de rachete cu rază lungă de acţiune. În ce moment intrăm odată ce rachetele astea o să fie folosite adânc în teritoriul Rusiei?
Anatol Şalaru: Păi, imaginaţi-vă că în primele zile, după ce Ucraina a ridicat în aer avioanele F-16, bombardierele ruseşti veneau până deasupra Mării Caspice, nu lansau bombele şi rachetele şi se întorceau înapoi de frică. Sau erau siguri că avioanele F-16 vor doborî toate aceste bombe, K-102, K-101 sau cum or mai fi ele, fiindcă sunt foarte scumpe.
Şi în cazul în care Ucraina va putea distruge aeroporturile militare ruseşti, de unde se lansează şi decolează aceste avioane, va putea distruge locurile din Crimeea, va putea distruge podul Kerci, care face aprovizionarea Crimeei, desigur că situaţia Armatei ruse va fi mult mai dificilă, mai grea, decât astăzi, fiindcă aprovizionarea va trebui să fie făcută de la sute de kilometri, nu din imediata apropiere, şi asta va demoraliza mult Armata rusă, care a suferit pierderi uriaşe în tehnică militară, de exemplu.
Am văzut un raport recent: într-o singură zi din septembrie, Armata rusă a suferit pierderi uriaşe în tehnică militară. Aproape 300 de unităţi de tehnică militară au fost distruse într-o singură zi. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat de la începutul războiului.
Iar atunci când nu ai combustibil pentru tehnică militară, nu ai nici tehnică militară. Ruşii produc 20 de tancuri lunar, iar Ucraina distruge până la 200. Şi atunci vechiturile pe care le au ei şi pe care le-au adunat de peste tot se repară, dar sunt tot mai puţine şi mai puţine. Iar Coreea de Nord şi Iranul nu le pot livra tehnică militară.
