Oana Gheorghiu demontează "povestea cu cele 35 de miliarde ascunse de Guvernul Bolojan". PSD, băgat la "tocător"

Fostul vicepremier Oana Gheorghiu i-a acuzat, duminică, via Facebook, pe social-democraţi că manipulează atunci când acuză "greaua moştenire" lăsată în urmă de premierul Ilie Bolojan.

Într-o postare intitulată „PSD face ce ştie cel mai bine: una zice, alta face”, Oana Gheorghiu demontează pas cu pas propaganda PSD şi povestea „celor 35 de miliarde de lei pe care Guvernul Bolojan le-ar fi ascuns”.

Argumentele puse pe masă de Oana Gheorghiu

Ce scrie în programul de guvernare al actualului Guvern PSD–tehnocraţi?

„România intră în perioada 2027–2028 după o ajustare bugetară necesară, care produce rezultate. […] După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash s-a redus de la 4,51% la 2,89% din PIB.”

Ce spune PSD în spaţiul public?

„S-a aprins lumina pe deficitul lui Bolojan: cel mai mare din UE! Eurostat confirmă eşecul austerităţii. România a ajuns la un deficit de 9,2% din PIB în trimestrul II din 2026…”

Aşadar, în programul de guvernare, PSD recunoaşte că ajustarea bugetară produce rezultate. În declaraţiile publice, aceeaşi ajustare este prezentată drept un dezastru.

Dar ce spun, de fapt, cifrele?

Există două moduri de calcul al deficitului:

Cash – diferenţa dintre banii încasaţi şi cei plătiţi efectiv de stat.

ESA – metoda europeană, care ţine cont şi de venituri şi cheltuieli înregistrate contabil, chiar dacă banii nu au fost încă încasaţi sau plătiţi.

Ca într-o familie: una este suma pe care o ai în cont, alta este situaţia financiară dacă iei în calcul şi facturile pe care trebuie să le plăteşti.

Ambele metode sunt oficiale. Important este să comparăm aceleaşi perioade, folosind aceeaşi metodă.

În primele şase luni din 2025, deficitul cash era de 3,64% din PIB. În aceeaşi perioadă din 2026, a scăzut la 2%.

Deficitul ESA a scăzut şi el, de la 3,6% la 3,4%. O reducere modestă, dar o reducere.

Şi atunci de unde povestea cu cele 35 de miliarde de lei pe care Guvernul Bolojan le-ar fi ascuns?

Din compararea merelor cu perele.

Diferenţa dintre cash şi ESA este reală, dar nu înseamnă automat cheltuieli ascunse. Cele două metode au reguli diferite de înregistrare a veniturilor şi cheltuielilor. Ministerul Finanţelor ar trebui să explice public, în detaliu, din ce este formată această diferenţă.

Să vedem şi povestea deficitului de 9,2%.

Deşi deficitul ESA cumulat pe primele şase luni din 2026 a fost de 3,4% din PIB-ul anual, în scădere faţă de aceeaşi perioadă din 2025, PSD alege să pună în prim-plan deficitul unui singur trimestru: 9,2%.

Probabil pentru că sună mult mai dramatic.

Dar cele două cifre măsoară lucruri diferite.

3,4% reprezintă deficitul cumulat pe şase luni, raportat la PIB-ul anual.

9,2% reprezintă deficitul din trimestrul II, ajustat sezonier şi raportat la PIB-ul acelui trimestru.

PSD precizează că cifra provine din trimestrul II, dar o prezintă drept bilanţul guvernării Bolojan, fără să ofere şi imaginea întregului semestru.

Cifra de 9,2% nu spune singură întreaga poveste.

Să luăm exemplul unei familii.

Să presupunem că aveţi un venit de 5.000 de lei pe lună şi cheltuiţi, de obicei, 4.500 de lei. Într-o lună însă, cheltuiţi mult mai mult decât câştigaţi, cumpăraţi o maşină sau renovaţi şi cheltuiţi, de exemplu, 50.000 lei.

Dacă ne uităm doar la acea lună, putem anunţa dramatic că familia se îndreaptă spre faliment.

Dar ar fi corect?

Nu! Ca să înţelegem situaţia financiară a familiei, trebuie să ne uităm la veniturile şi cheltuielile dintr-o perioadă mai lungă. Asta nu înseamnă că ignorăm luna în care cheltuielile au crescut. Înseamnă că o analizăm în context.

La fel trebuie privit şi deficitul din trimestrul II. A crescut faţă de trimestrul II din 2025 şi trebuie să înţelegem de ce. Dar nu reprezintă deficitul întregului an.

În acel trimestru au fost accelerate şi investiţiile, inclusiv cele din PNRR. Cât au contribuit ele la creşterea deficitului ESA trebuie stabilit pe baza datelor.

Problemă nu este că PSD foloseşte o cifră falsă, ci că alege o cifră adevărată şi o foloseşte pentru a prezenta o imagine incompletă.

Ce spun rezultatele anuale?

În 2024, România avea un deficit ESA de 9,2% din PIB.

În 2025, acesta a scăzut la 7,8%, una dintre cele mai mari reduceri din Uniunea Europeană, confirmată de Eurostat.

Pentru 2026, agenţiile de rating estimează un deficit între 5,8% şi 6,25%. Sunt prognoze, nu rezultate finale, dar indică posibilitatea unei noi reduceri.

Am rezolvat problema deficitului? Nici pe departe!

România are încă cel mai mare deficit din UE. Numai în primele şase luni din 2026 am plătit 29,4 miliarde de lei dobânzi. Bani care nu mai sunt disponibili pentru şcoli, spitale şi investiţii.

Reducerea deficitului a avut costuri pentru oameni şi economie. Dar a fost necesară. O recunoaşte chiar actualul Guvern în propriul program.

Ştiu cât de greu este să reduci risipa şi să faci reforme. Dacă ele nu erau blocate tocmai de cei care arată azi cu degetul, am fi avut, probabil, o situaţie şi mai bună.

Iar dacă vor deschide din nou robinetul pomenilor, riscăm să pierdem ceea ce am câştigat cu greu.

PSD este acum la guvernare. A promis creşteri de salarii şi pensii, reduceri de taxe şi mai mulţi bani pentru toată lumea.

Dar între promisiunile făcute şi realitatea guvernării este o diferenţă uriaşă. Când descoperi însă că nu ai de unde să dai tot ce ai promis, ai două variante: le spui oamenilor adevărul sau cauţi un vinovat. Adevărul nu e ceva ce PSD iubeşte. Aşa că alege să dea vina. Şi pe cine s-a obişnuit PSD să dea vina? Pe Ilie Bolojan, fireşte.

Doar că atacurile politice nu plătesc facturi şi nu reduc deficitul.

PSD a ajuns la guvernare. Acum trebuie să demonstreze că ştie să şi guverneze, nu doar să promită.