O parte din tezaurul dacic se întoarce la Bucureşti

Ministerul Culturii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Muzeul Naţional de Istorie a României au anunţat readucerea în ţară, în cursul zilei de sâmbătă, 27 iulie, a unui lot de cinci monede dacice din aur de tip Koson, precum şi a 14 piese de podoabe dacice din argint. Piesele, recuperate din Germania, reprezintă părţi din tezaurele sustrase de către o asociaţie infracţională, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi au fost exportate ilegal şi date în urmărire prin Interpol.

Cu această ocazie, Muzeul Naţional de Istorie a României a organizat marţi o conferinţă de presă, în prezenţa domnului Augustin Lazăr, Procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

Tezaurele au format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la o casă de licitaţii din Germania, la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, informează Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Presa al instituţiei, într-un comunicat remis luni redacţiei Epoch Times.

Această reuşită vine la finalul a doi ani de muncă, la care au participat magistraţi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofiţeri de poliţie, funcţionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Consulatul General al României la München şi experţi de la Muzeul Naţional de Istorie a României, precum şi omologii lor din Germania.

Cele cinci monede dacice din aur recuperate recent din Germania sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44 - 29 a. C.). Dintre acestea, două aparţin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte trei fac parte din varianta fără monogramă.

Fragmentul de tezaur de 14 podoabe dacice din argint, databile în secolul I î.Hr. – I d.Hr., conţine o brăţară simplă, decorată cu capete stilizate de şerpi, brăţări cu capetele răsucite, pandantive, cercei şi verigi cu capetele răsucite.

Tezaurele sustrase

Directorul general al Muzeului Naţional de Istorie susţine că se cunosc în bună măsură tezaurele care au fost sustrase şi grosso modo s-au putea spune că este vorba despre vreo 20 de tezaure importante.

”Aş vrea să vă precizez doar 2, 3 dintre ele - tezaurele monetare de stateri Pseudo Litima, de 30 de kilograme de monede, de stateri Coson, circa 25 de kilograme de monede, din care s-au recuperat anumite părţi până în prezent. Urmează, pe măsura avansării investigaţiilor, să se stabilească mai multe şi să se recupereze alte loturi ale tezaurelor. Există o listă lungă, sigur 20 de tezaure mari şi când ne gândim la tezaure mari ne gândim la tezaure care au peste 1.000 de piese, de la 1.000 la 1.600 dar sunt şi tezaure de monede romane republicane de argint, împreună cu imitaţii dacice, care au peste 5.000 de piese fiecare. De asemenea, sunt cinci depozite conţinând monezi dacice regale de aur”, a continuat acesta.

Această listă se îmbogăţeşte însă continuu, pentru că apar informaţii, fie din anchetă, fie din cercetările care se fac asupra vânzării pe piaţă. Cataloagele de licitaţie devin din ce în ce mai mult o sursă de informare asupra dinamicii vânzării şi a lucrurilor care au părăsit România.

”Dintr-o evaluare, nu exhaustivă, la care am participat în mod direct, s-a descoperit vânzarea a cel puţin 100 de kilograme de monede şi bijuterii de aur şi a peste jumătate de tonă de monede şi obiecte de argint. La aceasta se adaugă obiecte de fier, arme, unelte, depozite de vase de bronz”, a adăugat directorul muzeului.

Zona Sarmizegetusei în ansamblu, inclusiv fortificaţiile din jur, ”se dovedeşte a fi fost un adevărat El Dorado”, în care dacii au depus în pământ sub formă de ofrandă, sau au ascuns în momente de restrişte, o cantitate absolut impresionantă de obiecte de aur şi de argint, sau de bronz de mare calitate, depozite uriaşe de obiecte de fier.

”Toate acestea vorbesc despre o civilizaţie mult mai importantă decât eram tentaţi să credem înainte”, a concluzionat directorul.

Operaţiunile de recuperare ale statului român

Aceasta este cea de-a doua operaţiune de readucere în ţară a unor piese aparţinând patrimoniului cultural al României, efectuată, până în prezent, în cursul anului 2013, după recenta returnare a unui lot de 49 de drahme de argint dacice de tip Koson, din SUA.

Până în prezent s-au desfăşurat 11 operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor brăţări dacice din aur, precum şi a unor monede din aur şi argint dacice şi greceşti (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 şi două în 2013), având ca obiect piese de patrimoniu recuperate prin aplicarea convenţiei UNIDROIT, din Franţa, Elveţia, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii şi din Germania.

Ca urmare a acestor acţiuni au fost recuperate şi repatriate 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, precum şi un număr de 292 monede din aur şi argint dacice de tip Koson şi monede greceşti din aur, emise la Tomis şi Kallatis.

Lor li se adaugă alte 142 monede dacice de tip Koson din aur, trei stateri de tip Lysimachos din aur, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 76 monede din argint şi bronz dacice, romane şi medievale, precum şi două depozite de unelte şi arme de fier dacice, recuperate de autorităţile judiciare româneşti pe teritoriul României, în cursul anilor 2009, 2011 şi 2013.

Toate aceste monede şi podoabe dacice, foarte rare, au fost obţinute, în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

O nouă poliţie a patrimoniului naţional cultural?

Procurorul Augustin Lazăr a precizat că astfel de fapte de contrabandă se întâmplă în mai multe state europene care au avut o civilizaţie antică, însă spre deosebire de noi, acele state europene au structuri specializate care se ocupă 24/24 de ore cu combaterea acestor fapte. Au structuri ale poliţiei, structuri ale jandarmeriei, iar noi am avut de asemenea o astfel de structură până în mai 2009, când ea a fost desfiinţată din anumite considerente.

”Am solicitat în mod repetat reînfiinţarea unei astfel de structuri pentru că este absolut necesară - o poliţie a patrimoniului naţional cultural. Chiar dacă ar fi o structură mai puţin numeroasă, mai puţin costisitoare. Şi semnalele în ultima perioadă am înţeles că sunt pozitive. Se pare că există o astfel de preocupare în cadrul Poliţiei române. Este strict necesar pentru a avea asemenea structuri specializate, pentru că infractorii specializaţi nu pot fi combătuţi prin structuri nespecializate. Poliţia Română trebuie să aibe specialişti la nivelul cel puţin de pregătire profesională pe care îl au infractorii care se ocupă cu comiterea acestor fapte”, a declarat procurorul.