O demitere fulger care scoate Israelul în stradă: Netanyahu l-a eliberat din funcţie pe ministrul Apărării

Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a demis marţi pe ministrul Apărării, Yoav Gallant, într-un anunţ surprinzător care a venit în timp ce ţara este implicată în războaie pe mai multe fronturi în regiune. Potrivit AP News, măsura a declanşat proteste în întreaga ţară, inclusiv o adunare în masă care a paralizat centrul oraşului Tel Aviv.

Netanyahu şi Gallant au fost în mod repetat în dezacord cu privire la războiul din Gaza. Dar Netanyahu a evitat concedierea rivalului său înainte de a lua această măsură, în timp ce atenţia lumii era concentrată asupra alegerilor prezidenţiale din SUA. Netanyahu a citat „lacune semnificative” şi o „criză de încredere” în anunţul său de marţi seara, când l-a înlocuit pe Gallant cu ministrul de Externe Israel Katz, un apropiat de-al său.

„În mijlocul unui război, mai mult ca niciodată, este nevoie de încredere deplină între prim-ministru şi ministrul Apărării. Din păcate, deşi în primele luni ale campaniei a existat o astfel de încredere şi a existat o muncă foarte fructuoasă, în ultimele luni această încredere s-a fisurat între mine şi ministrul Apărării”, a declarat Netanyahu.

În primele zile ale războiului, conducerea Israelului a prezentat un front unitar ca răspuns la atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Dar, pe măsură ce războiul s-a prelungit şi s-a extins în Liban, au apărut diferenţe politice esenţiale.

În timp ce Netanyahu a solicitat continuarea presiunii militare asupra Hamas, Gallant a adoptat o abordare mai pragmatică, afirmând că forţa militară a creat condiţiile necesare pentru cel puţin un acord diplomatic temporar care ar putea aduce acasă ostaticii deţinuţi de grupul militant.

Într-o conferinţă de presă nocturnă transmisă la televiziunea naţională, Gallant a declarat că nu a fost de acord cu Netanyahu cu privire la trei aspecte principale: necesitatea de a pune capăt scutirilor controversate de la recrutarea militară pentru bărbaţii ultraortodocşi, necesitatea urgentă a unui acord cu privire la ostatici şi necesitatea de a înfiinţa o comisie oficială de anchetă cu privire la eşecurile politice şi de securitate din 7 octombrie, când militanţii Hamas au pătruns în Israel, au ucis 1.200 de persoane şi au luat ostatice alte 250. Israelul estimează că aproximativ 100 de ostatici rămân în captivitate, dintre care doar aproximativ 65 mai sunt încă în viaţă.

Având în vedere că serviciul militar este obligatoriu pentru majoritatea evreilor, Gallant a declarat că recrutarea ultraortodocşilor a fost atât o problemă de echitate, cât şi de securitate, într-un moment în care Israelul se confruntă cu atât de multe provocări.

El a spus că este nevoie de un acord privind ostaticii „cât mai repede posibil, când sunt încă în viaţă”, adăugând că nu va exista „nicio iertare” pentru neglijarea lor. El a mai afirmat că o investigaţie completă a evenimentelor din 7 octombrie a fost singura modalitate de a se asigura că guvernul va învăţa lecţiile potrivite. Netanyahu a respins apelurile pentru o anchetă, considerând că aceasta ar trebui să aibă loc doar după terminarea războiului.

Gallant şi-a încheiat declaraţia onorându-i pe soldaţii care servesc în armată şi pe cei care au murit în războaie. El a ridicat mâna şi a salutat în timp ce se îndepărta de podium.

Multe dintre familiile ostaticilor, împreună cu zeci de mii de oameni care s-au alăturat protestelor antiguvernamentale, îl acuză pe Netanyahu că a sabotat un acord pentru a-şi menţine puterea.

Partenerii de linie dură ai lui Netanyahu au ameninţat că vor da jos guvernul dacă acesta va face concesii Hamasului, crescând riscul unor alegeri anticipate într-un moment în care popularitatea prim-ministrului este scăzută. Săptămâna aceasta, autorităţile au anunţat arestarea unui consilier al lui Netanyahu, suspectat de scurgere de informaţii clasificate către presa străină, care i-au oferit premierului acoperire politică în timp ce negocierile privind ostaticii au eşuat.

„Concedierea lui Gallant în mijlocul unui război este un act de nebunie. Netanyahu vinde securitatea Israelului şi soldaţii armatei israeliene pentru o supravieţuire politică ruşinoasă”, a declarat liderul opoziţiei, Yair Lapid, pe X.

Preşedintele Israelului, Isaac Herzog, a cărui funcţie, în mare parte ceremonială, este menită să contribuie la unificarea ţării, a numit demiterea „ultimul lucru de care are nevoie Israelul”.

Forumul popular care reprezintă familiile ostaticilor a declarat că demiterea lui Gallant este „o continuare directă a 'eforturilor' de a sabota acordul privind ostaticii”.

În câteva ore, mii de protestatari s-au adunat în centrul Tel Avivului, blocând principala autostradă a oraşului şi paralizând traficul. Mulţimea s-a adunat în jurul mai multor focuri de tabără, mulţi purtau steaguri israeliene albastre şi albe, iar alţii suflau în fluiere şi băteau în tobe. Câteva mii de persoane au manifestat în faţa casei lui Netanyahu din Ierusalim şi în alte locuri din oraş. Protestatarii s-au adunat şi au blocat drumurile în alte câteva locuri din ţară, iar posturile de televiziune israeliene au prezentat imagini cu poliţia care se lupta cu protestatarii.

Demiterea vine într-un moment delicat. Trupele israeliene rămân blocate în Gaza, la peste un an de la invadarea teritoriului într-un război care a ucis peste 43.000 de palestinieni, inclusiv zeci de mii de civili, şi a provocat distrugeri pe scară largă, în timp ce trupele terestre israeliene continuă o invazie terestră de o lună împotriva militanţilor Hezbollah din Liban. Sute de soldaţi israelieni au fost ucişi în lupte.

Israelul s-a confruntat, de asemenea, cu grupări susţinute de Iran în Irak, Siria şi Yemen şi se confruntaă cu posibilitatea unei noi lovituri din partea Iranului. Iranul a jurat să răzbune un atac israelian care a venit ca răspuns la o lovitură cu rachete iraniene din 1 octombrie.

Luni, Gallant a anunţat că a trimis mii de notificări de recrutare tinerilor ultraortodocşi. Sistemul de scutiri pentru bărbaţii religioşi a stârnit un resentiment larg în rândul majorităţii laice, iar Curtea Supremă a Israelului a ordonat guvernului să renunţe la sistem. Netanyahu, a cărui coaliţie de guvernare depinde de partidele ultraortodoxe, nu a pus încă în aplicare ordinul.

Canalul 13 TV a declarat că Netanyahu a profitat, de asemenea, de alegerile din Statele Unite, când atenţia americanilor este concentrată în altă parte, pentru a-şi demite rivalul.

Casa Albă a refuzat marţi să comenteze concedierea, dar l-a numit pe Gallant „un partener important în toate problemele legate de apărarea Israelului”.

„Ca parteneri apropiaţi, vom continua să lucrăm în colaborare cu următorul ministru al Apărării al Israelului”, a transmis Consiliul de Securitate Naţională al Casei Albe.

Gallant, un fost general cu o atitudine dură, fără prejudecăţi, a devenit cea mai populară personalitate în rândul publicului din guvernul israelian din timpul războiului. Gallant a purtat o cămaşă simplă, neagră, cu nasturi, pe tot parcursul războiului, în semn de tristeţe pentru atacul din 7 octombrie şi a dezvoltat o relaţie puternică cu omologul său american, Lloyd Austin.

O încercare anterioară a lui Netanyahu de a-l demite pe Gallant în martie 2023 a declanşat ample proteste de stradă împotriva premierului. De asemenea, el a cochetat cu ideea de a-l demite pe Gallant în timpul verii, dar a amânat până la anunţul de marţi.

Israel Katz, înlocuitorul său, ocupă în prezent funcţia de ministru de Externe, este un apropiat al lui Netanyahu şi un ministru veteran al Cabinetului. Katz i-a mulţumit lui Netanyahu şi s-a angajat să conducă instituţiile de securitate spre victorie în războaiele împotriva duşmanilor Israelului.

Katz, în vârstă de 69 de ani, a fost ofiţer inferior în armată în urmă cu decenii şi are puţină experienţă militară, deşi a fost un membru-cheie al Cabinetului de securitate al lui Netanyahu de-a lungul anilor. Gideon Saar, un fost rival al lui Netanyahu care s-a alăturat din nou guvernului în septembrie, va ocupa postul de la Afaceri Externe.

Netanyahu are o lungă istorie de neutralizare a rivalilor săi. În declaraţia sa, el a susţinut că a făcut „multe încercări” de a reduce divergenţele cu Gallant.

„Dar acestea au continuat să se adâncească. Duşmanii noştri s-au bucurat de acest lucru şi au obţinut multe beneficii din asta”, a spus el.