Numărul românilor care vor să se întoarcă acasă a scăzut dramatic şi tot mai mulţi părăsesc ţara. De ce doresc să plece?
Numărul românilor care au emigrat l-a depăşit net pe cel al imigranţilor cetăţeni români, inversând un trend care durează de aproape un deceniu, potrivit unei analize Profit.ro.
Începând cu 2023, numărul românilor care s-au întors acasă a scăzut comparativ cu cel care au ales să plece din ţară. Astfel că, din 2023, numărul imigranţilor a scăzut extrem de puternic, la 29.830 persoane, în timp ce emigranţii au rămas constanţi, la 48.612.
În 2024, decalajul s-a adâncit. Doar 28.431 de imigranţi români s-au întors definitiv în ţară, faţă de 51.062 de plecări definitive, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Astfel, România a trecut de la un câştig net de aproximativ 6.400 de români în 2022, la pierderi nete de peste 18.700 în 2023 şi nu mai puţin de 22.700 în 2024.
„Românii nu pleacă pentru că nu cred în România. Pleacă pentru că pot alege. Pentru că sunt cetăţeni europeni. Pentru că piaţa muncii este liberă. Pentru că pentru aceeaşi muncă pot obţine venituri semnificativ mai mari într-un sistem mai predictibil”, a explicat consultanta în legislaţia muncii, integrare şi migraţie Mariana Manole, pentru Ziare.com.
Potrivit acesteia, deşi salariile au crescut, economia s-a consolidat şi România, în general, a crescut, diferenţa de competitivitate faţă de economiile vest-europene rămâne suficient de mare încât mobilitatea să fie o opţiune logică.
Anul trecut au plecat din ţară 51.062 de persoane, faţă de 48.612 în 2023 şi 48.438 în 2022. Cele mai populare destinaţii au rămas statele europene cu comunităţi româneşti mari. Italia a atras anul trecut 11.055 de români, Germania 10.578, iar Spania 4.467. Austria (2.424) şi Franţa (1.723) au completat primele cinci destinaţii, potrivit datelor INS.
În afara Uniunii Europene, Canada (1.088), SUA (943) şi Elveţia (430) au fost principalele atracţii pentru români.
Structura pe vârste arată că emigrarea nu mai este specifică doar celor foarte tineri, ci cuprinde din ce în ce mai mult şi generaţiile aflate în plină maturitate profesională, cu, cel mai probabil, experienţă şi calificări. Românii din segmentul activ al populaţiei continuă să părăsească ţara, iar datele oficiale arată că, în 2024, cei mai mulţi emigranţi au avut între 35 şi 39 de ani.
Potrivit statisticilor, această categorie a reprezentat peste 12% din totalul celor care au plecat. Grupa de vârstă 30–34 de ani a avut o pondere de 8,1%, urmată de 25–29 de ani (7,4%) şi 20–24 de ani (6,6%). În total, aproape un sfert din românii care au emigrat anul trecut aveau sub 35 de ani. Şi segmentul 40–44 de ani este semnificativ, cu aproape 10% din total.
Conform consultantei Mariana Manole, migraţia nu mai este despre supravieţuire, ci despre competitivitate între economii. Aceasta arată că România a devenit, în paralel, importator de forţă de muncă, iar muncitorii străini contribuie la buget prin taxe şi contribuţii sociale şi acoperă un deficit real din sectoare esenţiale ale economiei.
Însă dacă aceste fluxuri rămân predominant sezoniere sau pe termen scurt, fără politici clare de integrare şi stabilizare, contribuţia lor rămâne volatilă, potrivit consultantei.
În concluzie, arată Mariana Manole, România nu este o victimă a mobilităţii europene, ci este parte a ei.
„Întrebarea nu este de ce pleacă românii. Întrebarea este dacă avem curajul să construim un model economic care să îi facă să rămână, să revină sau să contribuie pe termen lung la stabilitatea sistemului public. Reforma capitalului uman nu mai este opţională. Este condiţia sustenabilităţii României”, a încheiat aceasta.
Articolul integral poate fi citit aici.
