"Nu poţi înfometa pe cineva din greşeală" - Foametea din Gaza distruge comunităţi şi va lăsa cicatrici generaţionale

Foametea nu doar că ucide palestinieni din Gaza unul câte unul, dar distruge şi societatea palestiniană şi provoacă daune permanente corpurilor şi minţilor, avertizează experţii, potrivit The Guardian.

Pe măsură ce speranţele pentru un armistiţiu cresc, ameninţarea foametei extreme este deosebit de acută, deoarece Israelul a continuat să utilizeze controlul alimentelor ca armă împotriva civililor chiar şi în timpul pauzelor anterioare din luptele convenţionale - şi ar putea face acest lucru din nou.

Foametea forţează corpul să îşi consume propria masă musculară şi organele pentru energie, ceea ce poate provoca leziuni permanente, afectează viitorul copiilor prin oprirea dezvoltării fizice şi cognitive şi poate chiar deteriora sănătatea copiilor celor care supravieţuiesc.

Ea distruge şi comunităţi, întorcând oamenii unii împotriva altora în disperarea lor de a găsi hrană, forţându-i să facă lucruri ruşinoase, umilitoare sau violente pentru a supravieţui.

Chiar dacă se recuperează fizic, trauma de a trebui să aleagă între propriii copii, să întoarcă spatele rudelor care imploră pentru mâncare, să îşi vândă propriul trup sau pe o soră ori fiică pentru hrană, îi va urmări toată viaţa, spun experţii în foamete.

„Poţi privi foametea ca pe un fenomen biologic trăit de indivizi, dar este, de asemenea, o experienţă socială colectivă”, a spus Alex de Waal, director executiv al World Peace Foundation de la Universitatea Tufts şi autor al cărţii Mass Starvation: the History and Future of Famine.

„Adesea, acest element social – trauma, ruşinea, pierderea demnităţii, încălcarea tabu-urilor, ruperea legăturilor sociale – este mai semnificativ în memoria supravieţuitorilor decât experienţa biologică individuală.

Toate aceste traume reprezintă motivul pentru care irlandezii au avut nevoie de aproape 150 de ani pentru a comemora ce au trăit în anii 1840. Cei care provoacă foametea sunt conştienţi de acest lucru; ştiu că ceea ce fac este, de fapt, să dezmembreze o societate.”

Această „sociologie a foametei” a fost descrisă de Raphael Lemkin, avocat şi supravieţuitor al Holocaustului care a creat termenul genocid şi a militat pentru recunoaşterea sa ca infracţiune în dreptul internaţional, a spus de Waal.

În scrierile sale din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Lemkin „a petrecut mult timp descriind raţiile alimentare şi raţionalizarea ca mijloc de subminare a unor grupuri.”

Impactul social al foametei înseamnă că un agresor poate folosi controlul alimentelor pentru a crea o dinamică pe care de Waal o descrie drept „umanitarism genocidar”, în care se furnizează doar suficiente calorii pentru a preveni moartea în masă, dar înfometarea extremă „distruge sensul vieţii lor ca grup.”

Experţi internaţionali au avertizat în repetate rânduri în timpul războiului că Gaza se apropie de pragul recunoscut internaţional pentru foamete, măsurat prin factori precum rata mortalităţii şi malnutriţia.

Chris Newton, analist senior la International Crisis Group şi expert în foamete şi utilizarea sa ca armă de război, a spus că, chiar dacă acel prag nu va fi oficial atins, efectul de a petrece perioade îndelungate într-o stare de înfometare extremă nu poate fi complet inversat.

„Nu este vorba despre o declaraţie oficială de foamete sau un anumit număr de camioane sau mese. Este vorba despre încercarea Israelului de a înfometa Gaza pe termen nedefinit, fără moartea rapidă în masă prin foamete şi boală pe care o numim foamete, propriu-zis”, a spus el. „Acest experiment nu poate dura la nesfârşit, deşi consecinţele foametei pot.”

Unul dintre cele mai vizibile semne ale prăbuşirii sociale în Gaza este jefuirea regulată a camioanelor de ajutor care intră în teritoriu şi împuşcăturile aproape zilnice asupra persoanelor care încearcă să obţină proviziile limitate de la centrele de distribuţie operate de controversata Gaza Humanitarian Foundation (GHF), susţinută de SUA şi Israel.

„Foametea distruge ordinea socială şi transformă guvernarea într-o singură problemă: cine poate hrăni oamenii?”, a spus Nour Abuzaid, cercetătoare principală la Forensic Architecture, o agenţie care investighează încălcările drepturilor omului.

„Dacă poţi hrăni oamenii, poţi să-i conduci. Pentru că viaţa a fost redusă la o singură întrebare: Ce vom mânca azi?”

Forensic Architecture a documentat caracteristicile structurale care fac centrele GHF letale prin design — inclusiv locaţia lor în zone din care armata israeliană a ordonat evacuarea civililor şi rutele care duc aproape de avanposturile militare israeliene.

Israelul poate continua să restricţioneze hrana şi să o canalizeze doar prin punctele GHF chiar şi în timpul unei pauze în luptele convenţionale. Exact asta s-a întâmplat în timpul încetării focului anterioare, care era încă în vigoare atunci când Israelul a tăiat ajutorul pe 2 martie”, a adăugat Abuzaid.

Dacă modelul continuă, locurile şi arhitectura punctelor GHF înseamnă că este de aşteptat ca uciderile să continue, a spus ea, menţionând împuşcăturile repetate ale civililor care s-au apropiat de o „zonă tampon” stabilită de armata israeliană.

„Peste 100 de persoane au fost ucise în timpul încetării focului doar pentru că erau în apropierea zonei tampon. Deci, dacă modelul bazat pe staţii de raţii (GHF) amplasate în sau lângă zona tampon continuă să fie folosit, ar trebui să ne aşteptăm ca victimele civile să continue”, a spus Abuzaid.

Controlul alimentelor înseamnă, de asemenea, că Israelul „poate distruge activ ordinea civilă chiar şi în timpul unei încetări a focului”, a adăugat cercetătoarea.

Controlul Israelului asupra graniţelor terestre şi maritime înseamnă că are supraveghere completă asupra cantităţii de alimente care intră în teritoriu, iar datele ONU oferă informaţii detaliate despre malnutriţia în rândul palestinienilor, ceea ce înseamnă că liderii israelieni nu pot pretinde că foametea a fost un rezultat neaşteptat, menţionează Alex de Waal.

„Nu poţi înfometa pe cineva din greşeală, poţi împuşca pe cineva din greşeală, dar... în cazul foametei ai 60 sau 80 de zile în care poţi corecta eroarea”, a spus el.

Forensic Architecture a concluzionat că restricţiile Israelului asupra hranei care intră în Gaza sunt genocidale în două moduri diferite, a spus directorul agenţiei, Eyal Weizman.

„Evident, a înfometa intenţionat oameni până la moarte este genocidal, iar foametea este folosită şi pentru a distruge societatea. Foametea este mijlocul şi foametea este scopul. Dacă acest sistem rămâne în vigoare în timpul oricărei viitoare încetări a focului, cu control asupra fiecărei calorii şi a fiecărei persoane care are dreptul la ea, Israelul va continua să distrugă societatea palestiniană. Genocidul ar putea continua chiar şi în timpul unui armistiţiu”, a subliniat Weizman.