Noua lege privind răspunderea disciplinară a judecătorilor va fi eficientă?
Din 1 ianuarie 2015 este în vigoare Legea nr.178 din 25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Cadrul normativ privind răspunderea disciplinară a judecătorilor vizează ridicarea calităţii actului de justiţie şi, totodstă, asigurarea independenţei acestora. Legea nr.178 din 25.07.2014 n-a modificat esenţial procedura răspunderii disciplinare a judecătorilor prevăzută de Legea nr.950/1996, dar a perfecţionat-o prin mărirea termenului tragerii la răspundere disciplinară (de la 6 luni la 2 ani), a prevăzut o nouă sancţiune disciplinară pentru judecători (reducerea salariului lunar de la 15% până la 30%, pentru o perioadă de la 3 luni până la 1 an) şi a prevăzut noi abateri disciplinare pentru judecători printre care, utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi a declarat la postul naţional Radio Moldova, pe marginea subiectului Legii privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, că aceasta are o atitudine pozitivă. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii al cărui membru este, a întreprins deja acţiuni concrete. Adoptarea hotărârii de a aproba „Regulamentul privind evidenţa cazurilor de influenţă necorespunzătoare în Consiliul Superior al Magistraturii şi instanţele judecătoreşti” este una din acţiunile puse în aplicare în acest sens. Totodată, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a ţinut să precizeze că în etapa actuală mai mulţi judecători au fost sancţionaţi pentru nerespectarea atribuţiilor de magistraţi.
Potrivit sondajelor sociologice efectuate în 2014 de către Transparency Internaţional Moldova şi Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing ,,CBS-AXA”, credibilitatea judecătorilor este scăzută, circa 17,4% din respondenţi au menţionat că au încredere în judecători, fiind mai mică decât la poliţişti (19,1%) sau vameşi (24,2%). În percepţia societăţii, cea mai coruptă ramură a puterii de stat este considerată cea judecătorească, comparativ cu executivul sau legislativul.
Conform Notei informative privind activitatea Inspecţiei judiciare pe anul 2013, împotriva judecătorilor au fost depuse şi examinate 2421 de plângeri, dintre care în marea majoritate (1544 petiţii) a fost manifestat dezacordul cu hotărârile, încheierile sau deciziile instanţelor de judecată, iar 509 de petiţionari s-au plâns privind comportamentul judecătorilor. Cele mai multe plângeri (48 petiţii) în 2013 au fost depuse împotriva lui Orândaş Victor, judecător la Judecătoria Comercială de Circumscripţie din Chişinău. În baza acestor plângeri au fost intentate 38 de proceduri disciplinare. Potrivit Raportului privind activitatea Colegiului disciplinar (Semestrul I – 2014), Colegiul disciplinar a sancţionat cu avertisment 5 judecători, cu mustrare 3 judecători şi un judecător a fost propus să fie eliberat din funcţie.
În cadrul vizitei de lucru a unor membri ai Colegiului Disciplinar şi ai Consiliului Superior al Magistraturii din R. Moldova în Aurich, Germania (Saxonia de Jos), în decembrie 2014, referindu-se la sistemul răspunderii disciplinare a judecătorilor, experţii germani au concluzionat că, deşi procedurile disciplinare împotriva judecătorilor sunt extrem de rare în Germania, sistemul de învăţământ, procedura de selectare, evaluarea de serviciu a judecătorilor şi procedurile disciplinare sunt tratate cu maximă prudenţă şi seriozitate, astfel încât în sistem să intre doar persoane bine pregătite, şi după cum a menţionat dr. Gerhard Kircher, Preşedintele Judecătoriei Supreme a Landului din Oldenburg, cu ”o verticalitate rigidă şi de o independenţă maximă”, iar în rarele cazuri când judecătorii nu sunt conform standardelor, măsurile necesare sunt aplicate prompt.
