Noua dilemă a Occidentului: A boicota sau nu Jocurile Olimpice de la Soci?
Ministrul de externe al Franţei, Laurent Fabius, a declarat duminică, 15 decembrie, urmând exemplul preşedintelui german Joachim Gauck şi al vicepreşedintelui Comisiei Europene (UE), Viviane Reding, că nici el, nici preşedintele Francois Hollande nu se vor duce la festivităţile de deschidere a Jocurilor Olimpice (JO) de Iarnă de la Soci (7-23 februarie), din Rusia, notează cotidianulLe Monde.
Dacă preşedinţii francez şi german s-au abţinut să dea viitoarei lor absenţe o tonalitate politică, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţeni, nu a ezitat să-şi motiveze deschis decizia de a boicota evenimentul. 'În mod sigur nu mă voi duce la Soci atât timp cât minorităţile sunt tratate cum sunt de legislaţia rusă', a scris Reding pe Twitter.
Apeluri la boicotarea JO de la Soci au fost lansate în Occident de mai multe personalităţi de nivel internaţional, în special de actorul britanic Stephen Fry, după promulgarea, în iunie, de către preşedintele rus Vladimir Putin a unei legi ce pedepseşte 'propaganda' şi 'relaţiile sexuale netradiţionale' în rândul minorilor. Noua lege prevede o amendă de până la 125 de euro în cazul unui cetăţean rus şi de până la 2.300 de euro în cazul unui cetăţean străin, plus 15 zile de detenţie şi respectiv expulzarea din ţară. Într-o ţară în care homosexualitatea a fost considerată, până în 1993, un lucru la fel de grav ca o crimă şi o boală mintală până în 1999, peste 85% dintre ruşi susţin această măsură, iar jumătate sunt de părere că homosexualitatea trebuie pedepsită, relevă un sondaj realizat de Institutul Naţional Rus de Statistică (VŢIOM) şi publicat în iunie anul curent.
Această măsură a pus Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) într-o situaţie delicată. Interpelat de asociaţii internaţionale, preşedintele său Jacques Rogge a declarat că nu are vocaţia de a 'se amesteca în treburile interne ale unui stat suveran'. Apoi, în august, Rogge a primit o delegaţie din partea mişcării anti-homofobe All Out care aducea o petiţie semnată de 300.000 de persoane şi care insista asupra încălcării Cartei olimpice, începând cu cel de-al şaselea principiu al acesteia, potrivit căruia 'orice formă de discriminare faţă de o ţară sau de o persoană, fondată pe considerente de rasă, de religie, de politică, de sex sau pe alte considerente este incompatibilă cu apartenenţa la mişcarea olimpică'. CIO a precizat că va cere o asigurare scrisă din partea guvernului rus.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, în octombrie, că va face totul pentru ca 'sportivii, spectatorii, vizitatorii să se simtă bine, indiferent de naţionalitatea, apartenenţa lor etnică şi orientarea sexuală'. În opinia liderului rus, nimic nu trebuie să perturbe JO de la Soci, 'vitrină' a politicii sale de restaurare a puterii naţionale. Această a 22-a ediţie a JO de Iarnă sunt cel mai mare eveniment internaţional organizat de Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991. Preşedintele Putin s-a implicat personal, ducându-se în Guatemala în 2007, pentru a pleda pentru candidatura oraşului rus. Timp de două săptămâni, fosta staţiune balneară a nobilimii ruse va fi cartea de vizită a unei Rusii preocupate 'să-şi arate muşchii şi fastul regăsit'.
Estimate iniţial la o sumă între 5 şi 12 miliarde de euro, cheltuielile alocate organizării JO au ajuns deja la 37,9 miliarde, dintre care 24 de miliarde din fondurile statului, suscitând o vie polemică. Le Monde face o comparaţie revelatoare, amintind că JO de la Vancouver (Canada), din 2010, au costat 2,7 miliarde de euro, iar cele de la Londra, în 2012, circa 11 miliarde.
După ce organizarea JO a fost atribuită Rusiei, ele au suscitat numeroase polemici. Prima a fost legată de atribuirea lor chiar în 2008, imediat după războiul din Osetia de Sud, care a opus Georgia acestei provincii separatiste şi aliatului său, Rusia. În timpul pregătirilor, nu au întârziat să apară şi acuzaţii de corupţie. Potrivit unui raport al mişcării de opoziţie Solidarity, activităţile de organizare i-au permis deja lui Vladimir Putin şi oamenilor de afaceri din anturajul său să deturneze circa 30 de miliarde de dolari (22 de miliarde de euro). Mai multe organizaţii de apărare a drepturilor omului, precum Human Rights Watch sau Amnesty International, au denunţat de asemenea exploatarea de muncitori la obiectivele în construcţie ale JO.
Situaţia securitară în această regiune a Rusiei apropiată de Caucazul de Nord, teatru de operaţiuni al islamistului cecen Doku Umarov, autoproclamat 'emirul Caucazului', pune de asemenea probleme. Autorităţile ruse sunt îngrijorate de posibilitatea ca insurgenţii să lanseze, cu ocazia JO, un val de atacuri. Preşedintele a semnat o nouă lege antiteroristă care ar putea constrânge familiile autorilor atentatului să despăgubească statul, o măsură pe care Moscova o speră descurajantă în apropierea JO de la Soci.
Pentru a asigura securitatea oraşului, au fost mobilizaţi peste 37.000 de poliţişti, precum şi armata, iar sistemul SORM a fost activat de serviciile ruse de securitate, în scopul interceptării conversaţiilor vizitatorilor şi schimbului lor de mesaje. Acest dispozitiv ar putea fi utilizat împotriva susţinătorilor cauzei homosexuale, în condiţiile în care manifestaţii fără legătură cu JO au fost interzise.
Cu toate acestea, problema pe care şi-o pun diplomaţiile occidentale este dacă să boicoteze sau nu festivităţile de deschidere a celei de-a 22-a ediţii a JO de la Soci. Jocurile Olimpice organizate la Beijing după represaliile în masă din Tibet au suscitat dezbateri similare în 2008. În afară de comisarul european Reding, nicio altă personalitate nu şi-a exprimat deocamdată intenţia de a boicota ceremonia, însă 'retragerile' preşedinţilor german şi francez nu vor fi văzute cu ochi buni de Moscova, comentează Le Monde.
După declaraţia lui Joachim Gauck, mai multe mass-media ruse 'vorbeau' luni despre un 'boicot'. Site-ul de informaţii sportive Segodnia interpretează declaraţia afirmând că şeful statului german se revoltă astfel 'împotriva încălcărilor drepturilor omului în Rusia'. În opinia expertului rus Aleksei Makarkin sau a analistei Maria Lipman de la centrul Carnegie, decizia lui Gauck a fost calificată de autorităţile ruse drept un 'gest neamical, provocator'.
Preşedintele francez nu va asista la festivităţile de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci. 'Nu, aceasta nu este prevăzut', a spus Francois Hollande. 'Nu este prevăzut nici ca autorităţi franceze de cel mai înalt rang să se ducă acolo', a declarat, la rândul său, ministrul francez al afacerilor externe, Laurent Fabius, fără a oferi mai multe explicaţii pe marginea acestei decizii.
Pe de altă parte, cancelarul federal Angela Merkel s-a pronunţat în august împotriva boicotării Jocurilor Olimpice de la Soci, opinând că atenţia acordată Rusiei în timpul acestora constituie o bună ocazie pentru a aduce în dezbatere problemele controversate.
Această poziţie este împărtăşită şi de alţi oameni politici. Interpelat de actorul Stephen Fry, premierul britanic David Cameron a răspuns pe Twitter: 'Împărtăşesc profunda dumneavoastră îngrijorare în ceea ce priveşte persecuţiile la adresa homosexualilor în Rusia. Însă, consider că prejudecăţile pot fi combătute mai bine prin participare, decât prin boicotarea JO de Iarnă'.
La rândul său, preşedintele american Barack Obama a declarat, la 9 august, că în opinia sa boicotarea 'nu este oportună', în condiţiile în care numeroşi sportivi se antrenează pentru JO de la Soci, şi că o asemenea măsură ar aminti de boicotarea de către SUA a JO de la Moscova din 1980, pentru a protesta împotriva invaziei Uniunii Sovietice în Afganistan.
