"Nota de plată a deceniului" - Cum a ajuns România să plătească 60 de miliarde pe dobânzi în 2026

Analistul economic Adrian Negrescu a vorbit, vineri, despre "nota de plată a deceniului": Cum a ajuns România să plătească 60 de miliarde de lei pe dobânzi în 2026.
"Dezbaterea noului buget de stat a pus pe masa Parlamentului o realitate economică extrem de dură. Statul român va achita pe parcursul anului 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei strict pentru a acoperi dobânzile la datoria publică. Suma reprezintă un record absolut şi o povară uriaşă pentru economie. Pentru a pune cifrele într-o perspectivă clară, aceşti bani reprezintă echivalentul întregului program de investiţii al tuturor autorităţilor locale din România pe o perioadă de cinci ani. Spaţiul fiscal pentru dezvoltare devine astfel tot mai restrâns. Altfel spus, dacă nu restructurăm cheltuielile statului ne apropiem periculos de mult de un punct critic", a explicat Adrian Negrescu.
Potrivit expertului, dinamica împrumuturilor statului român s-a accelerat fulminant în ultimii ani.
"Dacă în anul 2006, cu puţin timp înainte de aderarea la Uniunea Europeană, datoria publică abia atingea 12% din Produsul Intern Brut, în anul 2025 indicatorul a depăşit pragul psihologic de 60%. Altfel spus, în doar patru ani, valoarea dobânzilor anuale s-a dublat matematic. În 2025, Ministerul Finanţelor a scos din vistierie 50,5 miliarde de lei pentru dobânzi, adică 2,6% din PIB. În 2026, suma calculată sare la 60 de miliarde, echivalentul a 3% din PIB. Motivele acestui declin financiar sunt multiple. Economia autohtonă a încasat lovituri puternice şi repetate din cauza pandemiei, a crizei energetice şi a războiului de la graniţă", a punctat Adrian Negrescu.
Comportament politic iresponsabil
"Totuşi, cel mai mare impact negativ l-a avut comportamentul politic din ultimul deceniu. Majorările de pensii şi salarii în sectorul bugetar, realizate fără o acoperire reală în productivitatea economică, au generat un deficit bugetar record. Doar anul 2024 s-a încheiat cu o gaură istorică de 152,7 miliarde de lei, reprezentând 8,65% din PIB.
În plus, banii împrumutaţi foarte scump de pe pieţele internaţionale şi interne nu au generat plusvaloare reală în societate.
În loc să fie direcţionaţi masiv către proiecte mari de infrastructură care să întoarcă bani în economie, ei au acoperit cheltuielile curente ale aparatului de stat. Ani la rând, România s-a împrumutat masiv doar pentru a putea plăti pensiile, salariile şi subvenţiile lunare.
Premierul Bolojan şi ministrul Nazare au descris perfect această anomalie în timpul dezbaterilor parlamentare de ieri spunând că dacă nu punem frână acum, vom ajunge ca ţara să fie zdrobită sub povara dobânzilor."
Misiunea dificilă pentru statul român
"Dacă privim în perspectiva următorilor cinci ani, statul va avea o misiune extrem de dificilă în pieţele de capital.
Cert este că deficitul bugetar trebuie redus constant an de an, cel puţin până în 2031, conform angajamentelor ferme luate în faţa Comisiei Europene.
Orice derapaj politic de la acest plan de consolidare fiscală riscă să atragă o retrogradare a ratingului de ţară de către agenţiile internaţionale de evaluare. O astfel de decizie ar fi catastrofală. Ea ar scumpi instantaneu creditele pentru statul român pe pieţele externe, transformând datoria într-un bulgăre de zăpadă imposibil de oprit.
Până când pieţele externe se vor calma, Guvernul se bazează tot mai mult pe economiile populaţiei pentru a-şi rostogoli datoria curentă.
În primele luni din 2026, programele guvernamentale Tezaur şi Fidelis au oferit dobânzi neimpozabile atractive, ajungând până la 7,50% pe an la lei. Aceasta este o dovadă clară că statul are o nevoie disperată de lichidităţi şi este dispus să plătească randamente ridicate pentru a atrage bani rapid din piaţa internă.
Însă nu cu orice preţ, dovadă că MFP a refuzat ofertele băncilor la ultimele emisiuni de titluri, un gest care denotă un nivel de responsabilitate financiară fără precedent din partea actualului ministru de Finanţe. Predecesorii săi s-au împrumutat fără nicio jenă, la cele mai mari dobânzi din UE.
Un lucru e sigur. Capacitatea viitoare de împrumut a României va depinde exclusiv de menţinerea încrederii creditorilor.
Dacă Ministerul Finanţelor va reuşi să demonstreze că banii împrumutaţi se duc în cofinanţarea fondurilor europene şi în zona de apărare, România va rămâne bancabilă.
În caz contrar, finanţarea deficitului va deveni pur şi simplu prea scumpă pentru a mai fi susţinută fără o creştere imediată şi masivă a taxelor pentru populaţie.
Altfel spus, vom apela la colacul de salvare oferit de FMI, cu consecinţele de rigoare. Măsurile de austeritate vor fi şi mai dure, iar efectele le vom simţi cu toţii, cu vârf şi îndesat."