Noi violenţe în Franţa. Poliţia foloseşte gaze lacrimogene şi tunuri cu apă împotriva "vestelor galbene"

În timpul protestelor "vestelor galbene" împotriva preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a reformelor economice, care durează de patru luni, manifestanţi violenţi au dat foc unei bănci şi au jefuit câteva magazine pe o stradă comercială populată din Paris.

Sâmbătă, poliţiştii au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă atunci când protestele au devenit din nou violente, după ce câteva săptămâni marşurile au fost relativ calme şi s-a redus numărul participanţilor.

O filială a Banque Tarneaud a fost cuprinsă de flăcări înainte ca pompierii să sosească la faţa locului şi să salveze două persoane blocate în clădire, a precizat Departamentul de pompieri, precizând că 11 persoane au suferit răni uşoare.

De asemenea, manifestanţii violenţi au incendiat un magazin şi două standuri de ziare pe bulevardul Champs Elysees şi au ridicat focuri de tabare pe binecunoscuta arteră.

Manifestanţii au aruncat cu pietre asupra forţelor de ordine, fiind învăluiţi de un nor de gaze lacrimogene în faţa Arcului de Triumf din Paris, care a fost vandalizat în timpul protestelor din luna decembrie.

Poliţia a arestat peste 150 de protestatari, după ce unii manifestanţi au jefuit diverse magazine din zona Champs Elysees şi au vandalizat restaurantul elitist Fouquet.

Ministerul de Interne a estimat că aproximativ 10.000 de persoane au participat la protestul din Paris, comparativ cu 2.800 în sâmbăta precedentă. În alte oraşe ale ţării, s-a estimat că au participat aproximativ 4.500 de manifestanţi, comparativ cu 4.200 în weekendul trecut.

Ministrul de Interne Christophe Castaner a declarat că, deşi protestul din Paris a fost relativ mic, au existat peste 1.500 de persoane foarte violente care au dorit să provoace conflicte.

Peste 1.400 de poliţişti au fost mobilizaţi în capitala franceză. “Am dat instrucţiuni poliţiei, în această dimineaţă, să fie foarte fermă aşi să nu le scape nimic”.

Un marş paşnic, separat, împotriva schimbării climatului, ce a avut loc în centrul Parisului, a atras aproximativ 36.000 de persoane, a estimat Ministerul de Interne.

Protestele au început în noiembrie 2018 împotriva creşterii taxei pe carburanţi, însă de atunci s-au transformat într-o mişcare mai amplă de respingere publică a politicilor economice ale lui Macron, despre care manifestanţii au afirmat că favorizează marile companii şi pe cei bogaţi în detrimentul cetăţenilor de rând. Protestele au continuat, deşi Macron a renunţat în cele din urmă la creşterea taxei pe carburanţi.

De atunci, Macron a anunţat un pachet de măsuri în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro menite să stimuleze veniturile celor mai săraci lucrători şi pensionari şi a lansat o dezbatere naţională care se desfăşoară până la mijlocul acestei luni prin întâlniri în diverse oraşe ale ţării şi cu ajutorul unui website dedicat acestora.

Mulţi dintre manifestanţi au respins dezbaterea, considerând că serveşte intereselor guvernului.

Popularitatea lui Macron, care a avut de suferit în timpul protestelor, a înregistrat o oarecare îmbunătăţire în ultimele săptămâni. Un sondaj publicat în 6 martie a arătat că ratingul său de popularitate a crescut cu 8 procente începând cu luna decembrie, ajungând la nivelul de 28%.