Noi dovezi sugerează că un sfert din populaţia lumii are tuberculoză latentă

Tuberculoza, din cauza căreia au murit Keats, Poe şi Chopin, este considerată în ţările bogate a fi o afecţiune a trecutului. Dar la nivel global, tuberculoza este în prezent principala boală infecţioasă fatală, cauzând aproximativ 1,8 milioane de decese în 2015.

Spre deosebire de mulţi microbi, majoritatea infecţiilor cu Mycobacterium tuberculosis nu cauzează tuberculoza. Opinia generală este că doar 10% dintre persoanele infectate vor dezvolta vreodată TBC iar acest lucru s-ar putea întâmpla la mai mulţi ani după infectarea iniţială.

Reversul acestei situaţii este acela că infecţia latentă cu Mycobacterium tuberculosis este mult mai răspândită decât boala în sine – şi se afirmă că o treime din populaţia lumii poartă în organism această bacterie.

Cu toate acestea, ultima încercare sistematică de a estima numărul de infecţii latente cu Mycobacterium tuberculosis a avut loc cu 20 de ani în urmă. De atunci, multe lucruri s-au schimbat. Populaţia lumii a crescut cu peste 20% şi a îmbătrânit; în China, vârsta medie a crescut cu 10 ani în această perioadă. În acelaşi timp, copiii reprezintă aproximativ jumătate din populaţia existentă în majoritatea ţărilor subsahariene din Africa.

Numărul oamenilor care au tuberculoză a scăzut, în ciuda creşterii numărului asociat cu HIV în unele regiuni, pe parcursul anilor ’90. Dezvoltarea de noi modalităţi de a aborda numărul de cazuri de infecţii latente cu Mycobacterium tuberculosis este văzută acum ca fiind tot mai importantă. Cu siguranţă, a sosit momentul reevaluării cifrei de “o treime”, care a devenit o tradiţie orală.

Într-o nouă lucrare publicată în PLOS Medicine, cercetătorii au reconstruit “forţa de infecţie” pentru tuberculoză – şansa ca o persoană să devină infectată cu Mycobacterium tuberculosis – în 180 de ţări (echivalentul a aproximativ 99% din populaţia lumii) în ultimii 80 de ani.

Cercetătorii au abordat acest subiect prin colectarea de date din sondaje care testau existenţa infecţiei latente, în mare parte înainte de anul 1990. După acest an, cercetătorii au folosit estimările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind răspândirea tuberculozei, precum şi date privind prevalenţa riscului de infectare. Cu cât estimările lor au mers mai mult înapoi în timp, cu atât mai nesigure au devenit, în special pentru ţările în care datele sunt rare. Aşadar, cercetătorii au luat în considerare această incertitudine în cercetările lor.