Noi dovezi despre folosirea biotehnologiei în armata chineză [Defense One]

Deşi varianta că virusul Wuhan provine din Institutul de Virologie Wuhan a început să fie acceptată de tot mai mulţi politicieni şi cercetători proeminenţi, foarte puţini analişti îndrăznesc să comenteze înglobarea virusologiei în domeniul militar al Chinei, deşi generalul Chi Haotian, fost ministru al Apărării, îl vedea ca pe unul dintre vectorii expansiunii chineze în America de Nord, arată un articol Zerohedge.com.

Cu toate acestea, subiectul merită atenţie. În septembrie 2019, Elsa Kania, de la Centrul pentru o nouă securitate americană (CNAS), şi expertul în securitate naţională Wilson VornDick au aruncat o privire asupra eforturilor Chinei de a militariza programele sale bacteriologice în căutarea unei „victorii fulgerătoare şi fără vărsare de sânge” asupra adversarilor regimului comunist, în principal SUA.

Conform raportului lor publicat în Defense One, „Strategia naţională a Chinei de fuziune a aplicaţiilor militar-civile a evidenţiat biologia ca prioritate, iar Armata de Eliberare a Poporului ar putea fi un vârf de lance în domeniul extinderii şi exploatării acestor tehnologii”.

Drept dovadă a afirmaţiilor lor, autorii oferă câteva exemple de documente şi cercetări strategice ale Armatei de Eliberare a Poporului (Armata chineză) care arată că intenţionează să „schimbe forma sau caracterul conceptului de conflict militar”:

• În lucrarea Războiul pentru supremaţia Biologică din 2010 (制 生 权 战争), Guo Jiwei (郭继 卫), profesor la A Treia Universitate Medicală Militară, subliniază impactul biologiei asupra războiului viitor.

• În 2015, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale Militare He Fuchu (贺福初) a susţinut că biotehnologia va deveni al nouălea „vârf strategic de comandă” al apărării naţionale, cu aplicaţii diverse, de la generarea de noi biomateriale, la arme de „control cerebral”. Generalul maior, la momentul respectiv, a devenit vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Militare, care conduce complexul militar industrial al Chinei.

• Biologia este enumerată printre cele şapte „domenii noi ale războiului” discutate într-o carte din 2017 de autorul Zhang Shibo (张仕波), un general pensionat şi fost preşedinte al Universităţii Naţionale de Apărare, care concluzionează: „Dezvoltarea biotehnologiei moderne prezintă treptat semne puternice caracteristice unei ofensive concentrate”, inclusiv posibilitatea folosirii de „atacuri genetice etnice specifice”(特定 种族 基因 攻击) .

• Ediţia din 2017 a revistei Ştiinţa strategiei militare (战略 学), un manual publicat de Universitatea Naţională de Apărare a armatei chineze, considerată a fi una dintre revistele majore importante din domeniu, a introdus o secţiune despre biologie ca domeniu al luptei militare, menţionând potenţialul unor noi tipuri de război biologic inclusiv „atacuri genetice etnice specifice”.

* * *

Într-adevăr, cercetătorii militari din China au încercat să militarizeze biologia, împreună cu tehnologia recent descoperită în alte domenii precum cercetări asupra creierului, super computere (cuantice) şi inteligenţă artificială.

Potrivit raportului celor doi autori, Comisia Militară Centrală a Chinei a sprijinit proiecte care militarizează noi descoperiri privitoare la funcţionarea creierului, sisteme biomimetice avansate, materiale biologice şi biomimetice, îmbunătăţirea capacităţilor umane şi biotehnologie.

China a făcut eforturi extraordinare în domeniul editării genetice, dezvoltând cel mai mare program de editare a genelor umane, folosind tehnologia CRISPR CAS9, fiind efectuate numeroase programe, inclusiv cel al controversatului om de ştiinţă chinez He Jiankui care încerca să cloneze oameni pentru a crea specimene „rezistente la HIV”, modificate genetic (cel puţin aceasta era varianta oficială).

Este oricum incert dacă programul său a fost închis sau, dimpotrivă, dezvoltat de Partidul Comunist Chinez. De ochii lumii, regimul chinez a introdus o nouă legislaţie pentru monitorizarea acestor experimente, după ce cercetările lui He Jiankui au atras critici vehemente la nivel internaţional.

"Este izbitor cât de multe dintre studiile CRISPR din China au loc la Spitalul General al Armatei chineze, inclusiv pentru combaterea cancerului. Într-adevăr, instituţiile medicale ale Armatei au devenit centre majore de cercetare în programele de editare genetică şi alte noi tehnologii de vârf ale medicinei militare şi biotehnologiei. Academia de Ştiinţe Medicale Militare a Armatei (ASMMA), pe care China o consideră 'incubatorul talentului medical militar', a fost plasată recent sub conducerea Academiei de Ştiinţe Militare, care în sine a fost transformată pentru a se concentra pe cercetare ştiinţifică şi inovaţie tehnologică. Această schimbare ar putea indica o integrare mai strânsă a ştiinţei medicale cu cercetarea militară", afirmă Defense One.

În 2016, o lucrare de doctorat a Armatei a publicat o disertaţie intitulată "Cercetare asupra evaluării tehnologiei de îmbunătăţire a capacităţilor umane", în care se menţiona modul în care tehnologia de editare a genelor CRISPR-Cas9 ar fi una dintre cele trei tehnologii primare care ar putea fi utilizate pentru a spori eficacitatea de luptă a trupelor. Potrivit raportului, „s-a analizat eficacitatea medicamentului Modafinil, cu aplicaţii în îmbunătăţirea cognitivă; şi stimularea transcranială magnetică, un tip de stimulare cerebrală, lucrarea susţinând „potenţialul mare al tehnologiei CRISPR-Cas9 în „domeniul descurajării militare" şi atrăgea atenţia că regimul comunist "ar trebui să ia iniţiativa dezvoltării ei".

Inteligenţă Artificială

O altă zonă de interes nu numai pentru aplicaţii în computere ci şi în domeniul biotehnologiei este inteligenţa artificială. În special, „vastitatea genomului uman - printre cele mai mari baze de date - necesită IA şi programe tip "machine learning" (algoritmi adaptivi, programe care îşi pot îmbunătăţi performanţele) pentru a avansa tehnologii legate de CRISPR în medicină sau îmbunătăţirea capacităţilor umane”, scriu autorii.

În 2016, valoarea strategică potenţială a informaţiilor genetice a determinat guvernul chinez să lanseze Banca Naţională de Gene (国家 基因 库), care intenţionează să devină cel mai mare depozit de asemenea date. Programul îşi propune „să dezvolte şi să utilizeze resursele genetice valoroase ale Chinei, să protejeze securitatea naţională în domeniul bioinformaticii (生物 信息 学) şi să sporească potenţialul Chinei de a folosi domeniul biotehnologiei, un "vârf strategic de comandă".

Programul este administrat de BGI, companie cunoscută anterior sub numele Beijing Genomics Inc., care are de fapt un monopol naţional în domeniu. BGI este vârf de lance în domeniul secvenţierii genetice, concentrându-se pe acumularea unor cantităţi masive de date dintr-o diversitate de surse. Compania are o prezenţă globală, inclusiv laboratoare din California şi Australia, potrivit Defense One.

S-a exprimat o mare îngrijorare cu privire la accesul BGI la informaţiile genetice ale americanilor, în calitate de parteneri ai companiei, precum Universitatea din California şi Spitalul Copiilor din Philadelphia, în ceea ce priveşte secvenţierea genomului uman.

Mai mult, BGI - care are acces la informaţiile genetice ale americanilor prin parteneriatele pe care le menţine cu organizaţii precum Universitatea din California şi Spitalul de copii din Philadelphia - pare să aibă legături cu activităţile de cercetare militară ale Armatei chineze, şi în special cu Universitatea Naţională de Tehnologie de Apărare.

Potrivit raportului Defense One, "cercetarea bioinformatică a BGI a folosit supercomputere Tianhe pentru a prelucra informaţii genetice pentru aplicaţii biomedicale, iar cercetătorii BGI şi NUDT au colaborat la mai multe publicaţii, inclusiv la proiectarea de instrumente pentru utilizarea tehnologiei de editare genetică, CRISPR."

În încheiere, autorii articolului din Defence One recomandă alcătuirea unor dosare cu privire la interesul militar continuu al Chinei pentru biotehnologie ca domeniu de uz militar, „ghidat de strategi care vorbesc despre potenţiale „arme genetice ”şi posibilitatea unei „victorii fără sânge” asupra adversarilor.