Niciun acord la Miami: Unitate la suprafaţă, diviziuni dedesubt

După trei zile de diplomaţie intensă cu uşile închise, în sudul Floridei, eforturile preşedintelui Donald Trump de a media încheierea războiului Rusiei în Ucraina i-au lăsat pe negociatori în mare parte acolo unde au pornit: aliniaţi în privinţa procesului, divizaţi în privinţa rezultatelor şi confruntându-se cu un Kremlin care pare mai interesat să remodeleze Occidentul decât să pună capăt războiului, relatează Kyiv Post.

Întâlnirile de la Miami – parte a unui efort de mai multe luni al administraţiei Trump, care a inclus şi discuţii cu oficiali ucraineni şi europeni la Berlin la începutul acestei săptămâni – s-au încheiat fără un progres decisiv.

Public, oficialii americani şi ucraineni au subliniat progresul şi unitatea. În privat, persoane familiarizate cu discuţiile au recunoscut că negocierile au evidenţiat cât de departe rămâne Moscova – şi cât de deliberat lucrează Rusia pentru a adânci fisurile dintre Washington şi aliaţii săi europeni.

„A fost vorba despre a demonstra alinierea, nu despre a încheia un acord. Liniile roşii ale Rusiei nu s-au mişcat nici măcar un centimetru”, a spus o persoană familiarizată cu discuţiile.

Duminică, trimisul special al SUA Steve Witkoff şi secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, au emis comunicate identice, descriind discuţiile drept „productive şi constructive”.

Publicate simultan pe reţelele sociale, declaraţiile au subliniat priorităţi comune şi o secvenţiere atentă – nu concesii substanţiale.

Potrivit comunicatului, negociatorii s-au concentrat pe patru domenii: dezvoltarea în continuare a unui plan de pace în 20 de puncte elaborat de SUA; alinierea asupra unui cadru multilateral de garanţii de securitate; alinierea asupra unui cadru de garanţii de securitate oferite de SUA pentru Ucraina; şi continuarea lucrărilor la un plan economic şi de prosperitate pentru redresarea Ucrainei.

„Pacea trebuie să fie nu doar o încetare a ostilităţilor, ci şi o bază demnă pentru un viitor stabil”, a notat Witkoff.

Umerov a reluat mesajul, afirmând că Ucraina rămâne „pe deplin angajată în obţinerea unei păci juste şi durabile” şi că se bazează pe „progrese suplimentare şi rezultate practice”.

Întâlnirile au reunit oficiali din domeniul securităţii naţionale din SUA, Ucraina şi Europa – un format pe care Washingtonul îl consideră esenţial pentru a evita diviziunile între aliaţi pe măsură ce negocierile se intensifică.

Witkoff a descris sesiunile de duminică drept axate pe o „abordare strategică comună între Ucraina, Statele Unite şi Europa”.

Însă această unitate, au recunoscut oficialii, nu s-a extins şi la Moscova.

În timp ce oficialii americani şi ucraineni se străduiau să proiecteze coeziune, reprezentanţii ruşi au folosit discuţiile de la Miami pentru un obiectiv diferit: să creeze o ruptură între Washington şi Europa.

Potrivit mai multor persoane informate asupra discuţiilor, Moscova a fost nemulţumită de întâlnirile de la Berlin de la începutul săptămânii, unde oficiali americani, ucraineni şi europeni au făcut progrese în alinierea privind garanţiile de securitate pentru Kiev.

Oficialii ruşi s-au plâns în privat că Europa întăreşte poziţiile SUA, în loc să faciliteze compromisul. De asemenea, au exprimat acest punct de vedere zgomotos şi public.

Kirill Dmitriev, trimisul pentru investiţii al preşedintelui Vladimir Putin, care s-a întâlnit în weekend cu Witkoff şi cu consilierul lui Trump, Jared Kushner, şi-a petrecut mare parte din ziua de duminică atacând liderii europeni şi presa occidentală pe reţelele sociale.

Într-o serie de postări, Dmitriev a acuzat „presa globalistă” că subminează planul de pace al lui Trump şi a susţinut că politicienii UE împing Europa spre război cu Rusia pentru a acoperi eşecuri interne şi pentru a profita de vânzările de armament.

„A fost o operaţiune de mesagerie ascunsă la vedere. Scopul a fost să transmită Washingtonului: Europa este obstacolul”, a spus un diplomat european.

Comunicatul comun SUA–Ucraina nu a menţionat întâlnirile lui Witkoff cu partea rusă, concentrându-se în schimb pe coordonarea cu Ucraina şi Europa. Acea omisiune s-a dovedit însă temporară.

Într-o postare separată pe reţelele sociale, câteva ore mai târziu, Witkoff a recunoscut public întâlnirile cu trimisul special rus Kirill Dmitriev, adoptând un ton vizibil diferit.

El a spus că Rusia „rămâne pe deplin angajată în obţinerea păcii în Ucraina” şi că „apreciază foarte mult eforturile şi sprijinul Statelor Unite pentru soluţionarea conflictului ucrainean şi restabilirea securităţii globale”.

Limbajul conciliant a contrastat puternic cu poziţia oficială a Moscovei: Kremlinul a fost cel care a respins rapid discuţiile despre negocieri trilaterale între Rusia, Ucraina şi SUA, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Washingtonul a vehiculat ideea.

„În prezent, nimeni nu a discutat serios această iniţiativă”, a declarat duminică dimineaţă consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Uşakov.

Ulterior, un diplomat european de rang înalt a rezumat situaţia tranşant: „Rusia negociază ca o ţară care crede că timpul este de partea ei.”

Trump a făcut din încheierea războiului o prioritate centrală a politicii sale externe, argumentând că luptele prelungite alimentează vărsarea de sânge şi riscă escaladarea.

Însă lipsa de mişcare din partea Moscovei intensifică presiunea asupra administraţiei de a decide cât timp poate continua diplomaţia fără pârghii suplimentare.

Senatorul Lindsey Graham a declarat duminică, 21 decembrie, că Putin ar putea pur şi simplu să tragă de timp.

„Continuăm să angajăm Rusia, încercând să-l ademenim pe Putin la masa păcii, iar el respinge toate eforturile noastre”, a spus Graham la NBC.

Dacă Putin respinge propunerea actuală, Graham a îndemnat administraţia să intensifice presiunea – inclusiv prin confiscarea navelor care transportă petrol rusesc sancţionat, impunerea de tarife secundare ţărilor care cumpără acel petrol şi desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului.

„Dacă Putin spune nu, trebuie să schimbăm dramatic jocul”, a spus Graham.

În interiorul administraţiei, oficialii susţin că diplomaţia rămâne cea mai bună opţiune. Vorbind duminică la AmericaFest, eveniment organizat de Turning Point USA, directoarea Informaţiilor Naţionale, Tulsi Gabbard, i-a acuzat pe „instigatorii la război din Statul paralel” şi presa aliată că încearcă să submineze efortul de pace al lui Trump şi să atragă SUA într-un conflict mai amplu.

Criticii consideră această retorică drept izolaţionistă, în special după ce administraţia a suspendat, la preluarea mandatului în ianuarie, noi ajutoare militare pentru Ucraina.

Susţinătorii răspund că Trump încearcă să forţeze sfârşitul unui război pe care strategiile anterioare nu au reuşit să-l oprească.

Între timp, liderii europeni se pregătesc pentru un impas prelungit.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a vorbit duminică după-amiază cu Trump, subliniind eforturile unei „coaliţii a celor dispuşi” de a sprijini orice eventual acord de pace.

„Prim-ministrul a oferit informaţii actualizate privind activitatea Coaliţiei celor dispuşi pentru a sprijini orice acord de pace şi pentru a asigura un sfârşit just şi durabil al ostilităţilor”, a transmis Downing Street într-un comunicat.

Franţa a salutat semnalele că Putin ar putea fi deschis la discuţii cu preşedintele Emmanuel Macron, prezentând dialogul drept util odată ce perspectivele unui armistiţiu devin mai clare.

În acelaşi timp, liderii UE au convenit vineri să mobilizeze 105 miliarde de dolari (90 de miliarde de euro) pe parcursul a doi ani pentru nevoile militare şi economice ale Ucrainei – subliniind aşteptarea Europei că acest conflict s-ar putea să nu se încheie curând, chiar dacă Washingtonul face presiuni pentru un acord.

„Europa se pregăteşte pentru rezistenţă pe termen lung”, a spus un oficial occidental de rang înalt, adăugând: „SUA face presiuni pentru o rezolvare. Această tensiune este acum integrată în proces.”

Discuţiile de la Miami au avansat cadrele, calendarele şi coordonarea. Nu au schimbat însă elementele fundamentale.

Ucraina rămâne reticentă la a ceda teritoriu. Europa insistă asupra unor garanţii de securitate durabile.

Iar Rusia, după toate semnalele disponibile, vede mai mult avantaj în exploatarea diviziunilor occidentale decât în a face compromisuri la masa negocierilor.

„Aceste discuţii nu au fost un eşec”, a spus un oficial occidental implicat în proces. „Dar au fost o verificare a realităţii.”

Pe măsură ce negociatorii părăsesc Miami şi se pregătesc pentru următoarea rundă, diplomaţia lui Trump se confruntă cu o alegere tot mai îngustă: să găsească noi modalităţi de a exercita presiune asupra Moscovei – sau să accepte că, în războiul lui Putin, timpul însuşi ar putea fi cel mai puternic instrument de negociere al Kremlinului.