Netanyahu vs Gadi Eisenkot: Israelienii merg marţi la urne în cadrul unor alegeri strânse

Israelienii se prezintă marţi la urne pentru alegeri parlamentare disputate, care ar putea pune capăt îndelungatei perioade de guvernare a premierului Benjamin Netanyahu.

Ultimele sondaje îl indică pe fostul şef al armatei, Gadi Eisenkot, şi partidul său de centru uşor în faţa, însă niciunul dintre cele două blocuri politice majore nu pare să obţină cele 61 de mandate necesare pentru formarea unei majorităţi parlamentare, relatează Yeni Safak.

Scrutinul marchează primele alegeri generale din Israel de la atacurile din 7 octombrie 2023 şi ofensiva ulterioară din Fâşia Gaza, precum şi de la confruntările militare cu Libanul şi Iranul.

Este, de asemenea, primul scrutin israelian organizat la termen din 1988, după decenii în care guvernele s-au prăbuşit înainte de încheierea mandatelor de patru ani.

Aproximativ 7,3 milioane de persoane au drept de vot. Secţiile de votare sunt organizate în 12.018 locaţii din întreaga ţară, majoritatea urmând să se deschidă la ora locală 7:00 şi să se închidă la ora 22:00.

Un număr de 37 de partide concurează pentru locurile din Knesset, parlamentul israelian, care are 120 de membri. Sistemul electoral proporţional impune obţinerea a cel puţin 61 de mandate pentru formarea unei coaliţii guvernamentale majoritare.

Netanyahu luptă pentru supravieţuirea politică

Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, încearcă să obţină un nou mandat, după ce a ocupat funcţia de prim-ministru timp de peste 18 ani, în trei perioade distincte.

Campania sa s-a concentrat pe experienţa în domeniul securităţii naţionale, însă premierul se confrunta cu critici privind incapacitatea guvernului său de a preveni atacurile din 7 octombrie 2023.

Netanyahu este judecat pentru acuzaţii de corupţie, pe care le neagă, şi este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională în legătură cu presupuse crime de război comise în Gaza.

Printre potenţialii săi parteneri de coaliţie se numără partidele de extremă dreapta conduse de ministrul Securităţii Naţionale, Itamar Ben-Gvir, şi de ministrul Finanţelor, Bezalel Smotrich. Aceştia susţin extinderea coloniilor israeliene din teritoriile ocupate, considerate ilegale potrivit dreptului internaţional, şi resping înfiinţarea unui stat palestinian.

Partidele ultraortodoxe Shas şi Iudaismul Unit al Torei se confrunta, la rândul lor, cu critici tot mai puternice din cauza solicitărilor de menţinere a scutirilor de la serviciul militar pentru studenţii religioşi, în condiţiile în care armata se confrunta cu un deficit de personal după ani de conflict.

Provocarea lansată de Gadi Eisenkot

Eisenkot, în vârstă de 66 de ani, a fost şeful Statului Major al armatei israeliene între 2015 şi 2019. După atacurile din 7 octombrie, el s-a alăturat pentru scurt timp guvernului de urgenţă condus de Netanyahu, însă ulterior a părăsit executivul, criticând modul de gestionare a conflictului şi absenţa unei strategii politice clare.

Fiul său a fost ucis în decembrie 2023, în timp ce servea în Gaza.

În campania electorală, Eisenkot a pledat pentru asumarea răspunderii de către guvern şi pentru eliminarea scutirilor generale de la serviciul militar acordate bărbaţilor ultraortodocşi. El susţine, de asemenea, deschiderea unei anchete oficiale privind eşecurile care au permis atacurile din 7 octombrie.

Potrivit sondajelor finale citate de posturile israeliene de televiziune, partidul său, Yashar, ar urma sa obţină între 22 şi 23 de mandate, faţă de 19–21 pentru Likud, partidul lui Netanyahu.

Alianţa B'Yachad, condusă de foştii premieri Naftali Bennett şi Yair Lapid, ar urma sa ocupe locul al treilea, cu 14–15 mandate.

În ciuda faptului că se prezintă drept o alternativă la Netanyahu, Eisenkot are poziţii similare cu cele ale premierului în privinţa unor chestiuni majore de securitate. El se opune înfiinţării unui stat palestinian pe deplin suveran şi susţine că trebuie desfiinţate capacităţile militare ale Hamas din Gaza.

Partidele arabe ar putea deveni decisive

Lista Comună şi partidul Ră'am, care reprezintă cetăţenii palestinieni ai Israelului, sunt estimate să obţină împreună între 14 şi 16 mandate. Aceste formaţiuni ar putea avea un rol decisiv dacă niciunul dintre cele două blocuri majore nu reuşeşte să obţină majoritatea de 61 de locuri.

Potrivit estimărilor, blocul de dreaptă şi religios al lui Netanyahu ar urma sa obţină aproximativ 50 de mandate, în timp ce blocul opoziţiei ar putea câştiga între 52 şi 56 de locuri.

Un guvern condus de Eisenkot ar putea avea nevoie de sprijinul partidelor arabe palestiniene. Totuşi, fostul ministru al Apărării Avigdor Lieberman a exclus participarea la o asemenea formulă de guvernare.

Netanyahu a invocat în repetate rânduri posibilitatea ca partidele arabe să influenţeze guvernarea, în încercarea de a mobiliza alegătorii de dreaptă.

Primele estimări la ieşirea de la urne sunt aşteptate imediat după închiderea secţiilor, marţi, la ora 22:00, în timp ce publicarea rezultatelor oficiale este programată până la 4 noiembrie.