Netanyahu se întâlneşte cu oficiali din domeniul securităţii / Israelul ia în considerare preluarea completă a controlului în Fâşia Gaza

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt din domeniul securităţii pentru a finaliza o nouă strategie privind războiul de aproape doi ani din Fâşia Gaza, a transmis biroul său marţi, potrivit Reuters.

Presa relatează că el ar fi în favoarea unei preluări militare complete a teritoriului palestinian ocupat de Israel.

În ciuda presiunilor internaţionale intense pentru o încetare a focului care să atenueze foametea şi condiţiile îngrozitoare din enclava asediată, eforturile de mediere a unui armistiţiu între Israel şi gruparea militantă palestiniană Hamas, care guvernează Gaza, au eşuat.

Autorităţile locale din domeniul sănătăţii au declarat că cel puţin 20 de persoane au fost ucise de focuri de armă israeliene în timp ce aşteptau camioanele de ajutor ale ONU în nordul Fâşiei. În sudul Gazei, 20 de persoane au fost rănite de gloanţe israeliene în timp ce aşteptau ajutoare lângă Piaţa Morag, în apropiere de Rafah, au afirmat medicii.

Alte opt persoane au murit de foame sau din cauza malnutriţiei în ultima zi, a anunţat Ministerul Sănătăţii din Gaza, iar cel puţin 80 de persoane au fost ucise în cele mai recente atacuri israeliene.

Biroul lui Netanyahu a transmis într-o declaraţie că premierul a avut o „discuţie limitată pe teme de securitate”, care a durat aproximativ trei ore, în timpul căreia şeful Statului Major, Eyal Zamir, „a prezentat opţiunile pentru continuarea campaniei în Gaza”.

Un oficial israelian declarase anterior că ministrul Apărării, Israel Katz, şi ministrul pentru afaceri strategice, Ron Dermer, un apropiat al lui Netanyahu, urmau de asemenea să participe la întâlnire pentru a decide asupra unei strategii care va fi prezentată cabinetului în această săptămână. Presa israeliană a relatat marţi că şedinţa de cabinet va avea loc joi, la ora locală 18:00.

Potrivit postului israelian Channel 12, care a citat un oficial din biroul lui Netanyahu, prim-ministrul înclina spre preluarea controlului asupra întregului teritoriu. Aceasta ar inversa decizia din 2005 de a retrage cetăţenii şi soldaţii israelieni din Gaza, menţinând totuşi controlul asupra frontierelor, spaţiului aerian şi infrastructurii – o mişcare pe care partidele de dreapta o consideră responsabilă pentru venirea la putere a Hamas în alegerile din 2006.

Nu era clar, însă, dacă Netanyahu prevedea o ocupare prelungită sau o operaţiune pe termen scurt, destinată desfiinţării Hamas şi eliberării ostaticilor israelieni. Biroul prim-ministrului a refuzat să comenteze informaţia.

„Este încă necesar să încheiem înfrângerea inamicului din Gaza, să ne eliberăm ostaticii şi să ne asigurăm că Gaza nu va mai reprezenta niciodată o ameninţare pentru Israel. Nu renunţăm la niciuna dintre aceste misiuni”, le-a spus Netanyahu noilor recruţi dintr-o bază militară.

ONU a calificat drept „profund alarmante” relatările privind o posibilă decizie de extindere a operaţiunilor militare israeliene în toată Fâşia Gaza, dacă acestea se confirmă.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a refuzat să spună dacă Washingtonul, cel mai apropiat aliat militar al Israelului, sprijină planurile lui Netanyahu.

„Ştiu că suntem acolo acum pentru a încerca să-i hrănim pe oameni. În ceea ce priveşte restul, chiar nu pot spune. Aceasta va depinde în mare măsură de Israel”, le-a spus Trump reporterilor.

Sâmbătă, Hamas a publicat un videoclip cu ostaticul israelian Evyatar David, care părea emaciat într-un presupus tunel subteran. Imaginile au şocat opinia publică israeliană şi au stârnit condamnări internaţionale.

Pe tot parcursul războiului, au existat presiuni internaţionale constante asupra Hamas pentru a elibera cei aproximativ 50 de ostatici rămaşi, răpiţi în 2023, dintre care oficialii israelieni estimează că 20 ar mai fi în viaţă. Cei mai mulţi ostatici au fost eliberaţi în timpul armistiţiilor obţinute prin negocieri diplomatice. Israelul a încălcat ultima încetare a focului.

Tactică de presiune?

Un oficial palestinian a declarat că sugestia privind o preluare militară totală a Gazei de către Israel ar putea fi o tactică de presiune asupra Hamas pentru a obţine concesii, în timp ce Ministerul de Externe palestinian a îndemnat statele străine să ia în serios aceste informaţii.

„Ministerul solicită ţărilor şi comunităţii internaţionale să trateze aceste scurgeri de informaţii cu maximă seriozitate şi să intervină urgent pentru a împiedica implementarea lor, fie că sunt menite să exercite presiune, să testeze reacţiile internaţionale sau sunt reale şi serioase”, se arată într-o declaraţie oficială.

Guvernul de coaliţie al Israelului, cel mai de dreapta şi mai conservator religios din istoria sa, include politicieni de extremă dreapta care pledează pentru anexarea atât a Gazei, cât şi a Cisiordaniei, şi încurajează plecarea palestinienilor din teritoriile lor. Curtea Internaţională de Justiţie a declarat în 2024 că ocupaţia Israelului asupra teritoriilor palestiniene este ilegală şi ar trebui să înceteze în curând.

Aproape doi ani de lupte în Gaza au pus o presiune considerabilă pe armata Israelului, care are un efectiv permanent redus şi a fost nevoită să mobilizeze în repetate rânduri rezervişti; unii lideri militari au avertizat împotriva extinderii ocupaţiei militare.

Într-un semn al divergenţelor dintre unii membri ai coaliţiei de guvernare şi conducerea militară, ministrul securităţii naţionale, Itamar Ben Gvir, de extremă dreapta, l-a provocat pe şeful armatei Zamir să declare că va respecta directivele guvernului chiar şi dacă s-ar decide preluarea completă a Gazei.

Declaraţia biroului lui Netanyahu a precizat că Forţele de Apărare ale Israelului sunt „pregătite să pună în aplicare orice decizie care va fi luată de Cabinetul Politico-Securitar”.

Criză umanitară

Războiul a fost declanşat pe 7 octombrie 2023, când militanţi conduşi de Hamas au atacat comunităţi israeliene şi baze militare din apropierea Gazei. Aproximativ 1.200 de oameni, inclusiv peste 700 de civili, au fost ucişi, iar 251 de ostatici au fost duşi în Gaza.

Răspunsul militar al Israelului a devastat această enclavă mică şi aglomerată, omorând peste 61.000 de persoane, în mare parte civili, potrivit autorităţilor palestiniene din domeniul sănătăţii.

Campania Israelului a forţat aproape toţi cei peste 2 milioane de locuitori ai Gazei să îşi părăsească locuinţele şi a provocat ceea ce un organism internaţional de monitorizare a foametei a numit săptămâna trecută o foamete în curs de desfăşurare.

Potrivit autorităţilor din Gaza, 188 de palestinieni, inclusiv 94 de copii, au murit de foame de la începutul războiului.

Marţi, tancuri israeliene au avansat în centrul Gazei, dar nu era clar dacă mişcarea făcea parte dintr-o ofensivă terestră mai amplă.

Palestinienii care trăiesc în ultima pătrime de teritoriu în care Israelul încă nu a preluat controlul militar, prin incursiuni terestre sau prin ordine de evacuare, au spus că orice nou avans ar fi catastrofal.

„Dacă tancurile vor pătrunde, unde să mai mergem, în mare? Ar fi ca o condamnare la moarte pentru întreaga populaţie”, a spus Abu Jehad, un comerciant de lemn din Gaza.