Netanyahu, considerat de opoziţia israeliană o ameninţare la adresa securităţii naţionale. I se cere demisia

Opoziţia din Israel l-a catalogat luni pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu drept „un pericol pentru securitatea naţională”, în urma unei scrisori trimise Curţii Supreme de către şeful Agenţiei de securitate internă (Shin Bet), Ronen Bar, referitoare la încercarea de a fi demis, potrivit presei israeliene, citate de Anadolu.

Acuzaţia a apărut după o întâlnire condusă de liderul opoziţiei Yair Lapid, şef al partidului Yesh Atid, alături de liderul partidului State Camp, Benny Gantz, liderul partidului Yisrael Beiteinu, Avigdor Lieberman, şi liderul partidului Democrat, Yair Golan, a raportat Channel 12.

Într-o scurtă declaraţie, liderii opoziţiei au condamnat comportamentul lui Netanyahu descris în scrisoarea lui Ronen Bar, afirmând că acesta „ne pune în pericol viitorul şi existenţa şi dăunează securităţii statului”.

Într-o înregistrare video făcută mai devreme luni, Lapid a declarat că scrisoarea lui Bar „dovedeşte că Netanyahu pune în pericol securitatea Israelului şi nu poate rămâne prim-ministru”.

El l-a acuzat pe Netanyahu că încearcă să folosească Shin Bet pentru a monitoriza cetăţenii israelieni şi pentru a desfiinţa democraţia, adăugând că numirea unui nou şef al Serviciului de Securitate sub conducerea lui Netanyahu ar reprezenta o „ameninţare reală” pentru Israel şi cetăţenii săi.

Yair Golan, fost şef adjunct al Statului Major al armatei, l-a numit pe Netanyahu o „ameninţare directă la adresa securităţii Israelului şi a statului de drept”, cerându-i demisia imediat.

Într-o postare pe X, Golan a menţionat cu privire la declaraţia lui Bar că „nu mai este un avertisment - este o acuzaţie gravă şi o alarmă de urgenţă pentru democraţia israeliană”.

El a declarat că Netanyahu a cerut „loialitate personală din partea şefului Shin Bet în loc de loialitate faţă de stat. El i-a cerut să folosească serviciile secrete împotriva civililor, să mintă Înalta Curte de Justiţie şi să supună statul de drept nevoilor sale personale”.

Yair Golan a mai spus că Netanyahu a încercat să folosească Shin Bet „împotriva oponenţilor politici, împotriva protestelor, împotriva cetăţenilor care au ieşit să apere democraţia”, catalogându-l drept „un premier ratat în ceea ce priveşte securitatea şi politica, încurcat juridic până la gât” şi conducând un „guvern anarhist” care echivalează cu „o lovitură de stat de facto”.

Luni dimineaţă, Ronen Bar a înaintat Curţii Supreme o scrisoare de opt pagini în care îl condamnă pe Netanyahu, care a decis să-l demită în martie, confirmând scurgerile de informaţii recente despre comportamentul premierului faţă de Shin Bet, a relatat presa locală.

Bar a declarat că Netanyahu l-a instruit să se supună prim-ministrului în detrimentul Curţii Supreme într-o criză constituţională şi să desfăşoare Shin Bet împotriva protestatarilor antiguvernamentali, o cerere pe care Bar a considerat-o „ilegală”.

Netanyahu a mai cerut detalii privind identitatea protestatarilor şi a finanţatorilor acestora.

Bar a adăugat că premierul a exercitat „presiuni neobişnuite” pentru a-l forţa să redacteze o opinie profesională formulată de Netanyahu pentru a evita să apară în instanţă pentru acuzaţii de corupţie.

Într-o declaraţie, biroul lui Netanyahu a respins scrisoarea lui Bar ca fiind „plină de minciuni” şi o dovadă a „eşecului său total” în timpul atacurilor din 7 octombrie 2023 asupra Israelului de către grupul palestinian Hamas.

La începutul acestei luni, Curtea Supremă a emis o ordonanţă temporară care împiedică guvernul să îl demită pe Bar, să anunţe un înlocuitor sau să dea instrucţiuni funcţionarilor aflaţi sub autoritatea sa. Ordinul a fost emis în urma examinării petiţiilor depuse de opoziţie împotriva demiterii sale.

La 20 martie, guvernul israelian a aprobat demiterea şefului Shin Bet, iar decizia era programată să intre în vigoare la 10 aprilie.

Cu toate acestea, la 21 martie, Curtea Supremă a suspendat decizia guvernului de a-l demite pe Bar, în aşteptarea revizuirii petiţiilor depuse de opoziţie împotriva demiterii sale.

Netanyahu a justificat demiterea lui Bar invocând o „lipsă de încredere” în acesta ca urmare a repercusiunilor atacului Hamas din 7 octombrie 2023. Cu toate acestea, şeful Shin Bet a făcut aluzie la motivele politice din spatele deciziei premierului, afirmând că aceasta se datorează refuzului său de a îndeplini cerinţele lui Netanyahu privind „loialitatea personală”.

Armata israeliană şi-a reluat ofensiva mortală asupra Fâşiei Gaza pe 18 martie, abandonând un acord de încetare a focului şi de schimb de prizonieri încheiat în ianuarie.

Israelul a ucis peste 51.000 de palestinieni în enclavă din octombrie 2023, majoritatea fiind femei şi copii.

În noiembrie anul trecut, Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru Netanyahu şi fostul său ministru al Apărării Yoav Gallant pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Gaza.

De asemenea, Israelul se confruntă cu un caz de genocid la Curtea Internaţională de Justiţie pentru războiul său asupra enclavei.