"Negustorul Morţii" al lui Putin revine în afacerea cu arme: Vinde marfă rebelilor Houthi [WSJ]

Viktor Bout, traficantul rus de arme cunoscut sub numele de „Negustorul Morţii”, a ieşit dintr-o închisoare americană în urmă cu aproape doi ani, în cadrul unui schimb cu Moscova pentru vedeta americană de baschet Brittney Griner. Potrivit The Wall Street Journal, Bout a revenit acum în afaceri, încercând să intermedieze vânzarea de arme de calibru mic către militanţii Houthi din Yemen, susţinuţi de Iran.

În vârstă de 57 de ani, Bout a vândut zeci de ani arme de fabricaţie sovietică în Africa, America de Sud şi Orientul Mijlociu, înainte de a fi arestat în 2008 în cadrul unei operaţiuni clandestine a forţelor de ordine americane.

De la eliberarea sa, Bout s-a alăturat unui partid de extremă dreaptă pro-Kremlin şi a câştigat un loc într-o adunare locală în 2023, părând să fi lăsat în urmă zilele sale ca traficant de arme. Dar când emisarii Houthi au mers la Moscova în august pentru a negocia achiziţionarea de arme automate în valoare de 10 milioane USD, au întâlnit o faţă cunoscută: mustăciosul Bout, potrivit spuselor unui oficial european din domeniul securităţii şi altor persoane familiarizate cu această chestiune.

Potenţialele transferuri de arme, care nu au fost încă livrate, sunt departe de vânzarea de rachete ruseşti antinavă sau antiaeriene care ar putea reprezenta o ameninţare semnificativă la adresa eforturilor armatei americane de a proteja transportul maritim internaţional de atacurile rebelilor Houthi.

Administraţia Biden a fost îngrijorată de faptul că Rusia ar putea furniza rebelilor Houthi astfel de arme avansate, drept răzbunare pentru sprijinul pe care Washingtonul l-a acordat Ucrainei, dar nu există nicio dovadă că aceste rachete au fost trimise sau că Bout este implicat într-o astfel de afacere.

Totuşi, chiar şi livrările de arme de calibru mic către gruparea Houthi s-ar opune Washingtonului, care a desemnat militanţii din Yemen drept grup terorist.

Înarmarea unui beligerant în conflictul din Orientul Mijlociu ar însemna, de asemenea, o escaladare pentru Rusia, care a consolidat legăturile de securitate cu Teheranul, dar a stat, în general, departe de confruntarea dintre Israel şi inamicii săi susţinuţi de Iran.

Steve Zissou, un avocat din New York care l-a reprezentat pe Bout în Statele Unite, a refuzat să discute dacă s-a întâlnit clientul său cu rebelii Houthi.

„Viktor Bout nu a mai fost în afaceri de transport de peste 20 de ani. Dar dacă guvernul rus l-a autorizat să faciliteze transferul de arme către unul dintre adversarii Americii, nu ar fi cu nimic diferit de faptul că guvernul american a trimis armament şi arme de distrugere în masă către unul dintre adversarii Rusiei, aşa cum a făcut cu Ucraina”, a declarat Zissou.

Afacerea cu arme de calibru mic pe care Bout ar fi intermediat-o a fost cu doi reprezentanţi ai rebelilor Houthi care au călătorit la Moscova sub acoperirea cumpărării de pesticide şi vehicule şi au vizitat o fabrică Lada, potrivit persoanelor familiarizate cu situaţia.

Persoanele familiarizate cu afacerea nu ştiau dacă aceasta a fost negociată la cererea Kremlinului sau doar cu aprobarea sa tacită. Deşi gruparea Houthi a căutat arme fabricate în Rusia, The Wall Street Journal afirmă că nu a putut determina sursa specifică a livrării planificate.

Un purtător de cuvânt al Houthi a refuzat să comenteze. Kremlinul nu a răspuns la o cerere de comentarii.

Primele două livrări vor fi în principal AK-74, o versiune îmbunătăţită a puştii de asalt AK-47. Dar, în timpul călătoriei, reprezentanţii Houthi au discutat şi despre alte arme pe care partea rusă le-ar putea vinde, inclusiv rachete antitanc Kornet şi arme antiaeriene, potrivit oficialului european şi altor persoane familiarizate cu această chestiune.

Livrările ar putea începe încă din octombrie în portul Hodeidah sub acoperirea livrărilor de alimente, unde Rusia a efectuat deja mai multe livrări de cereale, au menţionat ei.

Atunci când Bout a fost eliberat în cadrul schimbului de prizonieri din decembrie 2022, oficialii Casei Albe au considerat această decizie drept una dificilă, dar singura modalitate de a o scoate pe Griner dintr-o colonie penală rusească. Ei au subliniat faptul că Bout executase deja 12 ani de închisoare în închisorile americane.

Consilierul pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a declarat la momentul respectiv că guvernul SUA a făcut o evaluare a riscurilor eliberării lui Bout înainte de schimb şi a ajuns la concluzia că acestea sunt acceptabile.

„Credem că putem gestiona aceste provocări, dar vom rămâne constant vigilenţi faţă de orice ameninţare pe care Viktor Bout o poate reprezenta pentru americani, pentru Statele Unite în continuare. Aş sublinia doar că traficanţii de arme şi mercenarii nu lipsesc în Rusia”, a spus Sullivan.

Un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate nu a răspuns la o cerere de comentarii privind activităţile actuale ale lui Bout.

De la eliberarea sa din închisoare, Bout a apărut adesea la televiziunea rusă în calitate de comentator al politicii ruseşti şi critic al SUA, despre care a spus că ar fi hotărâte să dezmembreze Rusia. De asemenea, a fost citat ocazional în presă rusă ca expert în comerţul cu arme.

El a declarat că a păstrat un portret al preşedintelui rus Vladimir Putin pe peretele celulei sale pe tot parcursul detenţiei sale în SUA şi a susţinut cu tărie invazia rusă împotriva Ucrainei.

Vânzările către Houthi ar prelungi cariera de zeci de ani a lui Bout în vânzarea de arme către unii dintre cei mai controversaţi clienţi din lume. Născut în 1967, în Dushanbe, Tadjikistan, pe atunci parte a Uniunii Sovietice, potrivit documentelor oficiale, Bout a servit ca translator militar, învăţând franceză, engleză, arabă, farsi şi portugheză. El a fost trimis să asiste forţele angoleze în timpul războiului civil din anii 1980.

După dizolvarea blocului comunist în 1991, Bout a cumpărat avioane militare ruseşti şi le-a folosit pentru a transporta forţele de menţinere a păcii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite în Africa. Bout a ajuns pentru prima dată în atenţia publicului după ce, în 2005, SUA l-a sancţionat pentru schimbul de arme contra diamante cu Charles Taylor, fost preşedinte liberian şi criminal de război condamnat. Experţii ONU l-au acuzat, de asemenea, de încălcarea embargourilor internaţionale asupra armelor în Angola şi Republica Democrată Congo.

Arestat în Tailanda în cadrul unei operaţiuni clandestine din 2008, condusă de agenţi americani ai Drug Enforcement Administration care s-au dat drept rebeli columbieni de stânga, el a fost condamnat în 2011 pentru conspiraţie în vederea uciderii unor americani şi pentru tentativă de vânzare de arme rebelilor columbieni. El a fost condamnat la 25 de ani de închisoare.

Rebelii Houthi au atacat în mod repetat transportul maritim internaţional şi au lansat atacuri cu drone şi rachete împotriva Israelului. Statele Unite şi Israelul au efectuat atacuri aeriene ca răspuns, inclusiv vineri, când armata americană a lovit 15 ţinte Houthi.