Necunoscuta pieţelor financiare după alegerile din Grecia

'A câştigat Europa', proclamau euforici militanţii partidului Noua Democraţie la posturile internaţionale de televiziune, după ce au fost confirmate chiar şi fără să fie numărate voturile, anunţând că partidul lor a câştigat alegerile. Este mai mult ca sigur însă că, fără presiunea isterică exercitată de 'stablishment-ul' politic şi economic al UE, partidul de centru dreapta nu ar fi reuşit să învingă stânga radicală în Grecia, notează marţi ziarul Las Provincias.

Şi nu se va şti niciodată cât de justificată a fost această ingerinţă europeană care a dispreţuit suveranitatea democraţiei greceşti. Cu alte cuvinte, dacă victoria stângii radicale Syriza ar fi echivalat cu falimentul băncii Lehman Brothers şi ar fi împins euro în prăpastie. Sau dacă nu cumva s-a exagerat riscul cu scopul de a ascunde pericolele care există pe alte fronturi europene mai decisive, precum Spania sau Italia, la fel de tragic iminente ca cel din Atena.

Până la urmă vor fi pieţele cele care, în următoarele zile, vor certifica dacă cele întâmplate duminică în Grecia este un pas decisiv sau doar o gură de oxigen temporară pentru zona euro. Dar se pare că acest talmeş-balmeş politic care se va strecura între partidele politice greceşti, iar apoi între Grecia şi Bruxelles, nu va clarifica prea curând perspectivele care îşi aşteaptă pe investitori.

În primul rând deoarece coaliţia 'ideală' pentru a garanta un guvern stabil - pe care l-ar forma Noua Democraţie cu socialiştii din PASOK şi Stânga Democratică - nu va fi deloc uşoară şi nici atât de repede de articulat cum speră arbitrii de la Bruxelles şi cum le ţin isonul analiştii greci. În al doilea rând, pentru că nu se ştie clar nici ce rol va juca Syriza care deşi înfrântă a obţinut cu circa 70 % mai multe voturi decât la alegerile din mai.

Altfel spus, are o forţă politică care ar fi foarte periculoasă pentru viitorul guvern. Mai ales după decizia liderului Alex Tsipras de a nu intra într-o coaliţie şi a rămâne în opoziţie. Şi, în al treilea rând, pentru că viitorul cabinet este obligat prin compromisurile electorale, începând cu Samaras, să ceară Bruxelles-ului să-şi revizuiască planul de austeritate.

Iar acest lucru în cel puţin două aspecte, după cum au reiterat conservatorii din Noua Democraţie: o prelungire a termenelor de plată şi o finanţare urgentă pentru a recapitaliza greu încercatele bănci greceşti. Nou guvern grec nu îşi poate începe activitatea scufundându-i şi mai mult pe cetăţeni în sărăcie.

Va flexibiliza Germania condiţiile? Rămâne de văzut. Dar probabil că nu. Pentru cancelarul Angela Merkel, Grecia serveşte în primul rând de exemplu. Al proastei gestionări în versiune germană a ţării, al dezastrului euro şi al formulei de succes care trebuie aplicată neabătut pentru a ieşi din impas. Faptul că noile alegeri de duminică nu au demonstrat decât eşecul căii germane, în Grecia sau în alte părţi ale Uniunii Europene, nu pare să o fi descurajat pe cea care a inspirat-o, conchide ziarul.