NATO trimite două nave pentru a proteja infrastructura Mării Baltice de "războiul hibrid" al Rusiei
NATO îşi consolidează prezenţa militară în Marea Baltică după secţionarea, în ziua de Crăciun, a cablului electric Estlink 2 şi a patru cabluri de telecomunicaţii care leagă Finlanda şi Estonia, potrivit Zero Hedge.
Cu o lună înainte de acest incident, în noiembrie, alte două cabluri submarine de telecomunicaţii, BCS East-West Interlink şi cablurile de fibră optică C-Lion1, au fost deteriorate.
La scurt timp după presupusul sabotaj, Occidentul a acuzat că o "navă fantomă" rusească şi-a tras intenţionat ancora pe fundul mării pentru a deteriora legăturile vitale de telecomunicaţii. Nava, aflată în custodia Finlandei, se numeşte Eagle S şi este sub pavilionul Insulelor Cook.
Presa europeană a raportat că, în urmă cu câteva zile, cablurile iniţiale care au fost deteriorate şi leagă Estonia şi Finlanda au fost reparate. Cu toate acestea, un alt cablu deteriorat, care ar fi fost sabotat mai târziu în decembrie, ar putea să fie funcţional după câteva luni.
"Estlink 2, cablul electric avariat la 25 decembrie, nu a fost încă reparat, lucrările urmând să dureze câteva luni", au transmis operatorul finlandez Fingrid şi compania Elering din Estonia.
Vineri, ministra finlandeză de Externe, Elina Valtonen, a anunţat că alianţa militară NATO trimite "două nave şi, de asemenea, ne intensificăm alte activităţi şi prezenţa în zonă".
La începutul acestei săptămâni, Forţa Expediţionară Comună, condusă de britanici, anunţase că îşi va intensifica supravegherea infrastructurii submarine din Marea Baltică.
"Finlanda este preocupată de mult timp de riscurile pentru mediu şi siguranţa maritimă reprezentate de flota fantomă utilizată de Rusia", a afirmat vineri Valtonen. "Este clar că flota fantomă este, de asemenea, o ameninţare la adresa infrastructurii subacvatice critice".
Autorităţile europene încă investighează cazul şi interoghează echipajul. Au existat rapoarte conform cărora ancora a fost recuperată de pe fundul oceanului.
Occidentul a condamnat cu fermitate ceea ce numeşte "războiul hibrid" al Rusiei, care vizează infrastructura-cheie din telecomunicaţiile europene. Cu toate acestea, oficialii vorbesc în continuare în termeni de "ipoteze".
Kremlinul a negat, bineînţeles, toate aceste acuzaţii şi a condamnat ceea ce el numeşte o vânătoare de vrăjitoare rusofobă, care dă vina pe Moscova pentru orice eşec al infrastructurii occidentale.
Mările din nordul Europei au fost monitorizate îndeaproape încă de la cel mai mare eveniment de sabotaj al războiului din Ucraina - explozia conductei Nord Stream.
