NATO ar vrea să coordoneze livrările de arme către Ucraina în locul SUA

Jens Stoltenberg - secretarului general al NATO
Jens Stoltenberg - secretarului general al NATO (NATO.int)

NATO avansează cu planurile de a prelua coordonarea livrărilor de arme Ucrainei, care a fost realizată anterior de Statele Unite, a relatat ziarul Handelsblatt, citând oficiali guvernamentali şi diplomaţi, potrivit The New Voice of Ukraine.

Statele Unite au fost cele care au creat Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei (formatul Ramstein), în cadrul căruia ţările care oferă sprijin militar Ucrainei se întâlnesc periodic la baza aeriană americană din Renania-Palatinat, Germania.

Cu toate acestea, potrivit sursei menţionate, se caută un mecanism alternativ, în parte din cauza preocupărilor legate de realegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite.

Planurile de a aduce reuniunile de la Ramstein sub auspiciile NATO au fost elaborate de consilierul american pentru securitate Jake Sullivan şi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Aceste planuri au fost discutate în cadrul alianţei săptămâna aceasta.

Dar, după cum notează ziarul, o astfel de mişcare ar fi "explozivă", deoarece de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, NATO a subliniat că asistenţa militară este o decizie a statelor membre individuale, nu un program al alianţei.

Planul lui Sullivan şi Stoltenberg este susţinut, în special, de ţările din Europa de Est, precum şi de Marea Britanie şi Franţa.

Însă guvernul german este sceptic, observând că, în acest caz, alianţa ar fi în concordanţă cu naraţiunea Kremlinului potrivit căreia NATO este "în război cu Rusia".

Formatul Ramstein ar facilita, de asemenea, implicarea statelor care susţin NATO în eforturile sale, dar care nu sunt membre.

Următoarea reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (formatul Ramstein) va avea loc pe 14 februarie, la sediul NATO din Bruxelles.

Cea de-a 18-a reuniune virtuală a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (format Ramstein) a avut loc la 23 ianuarie. Purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a declarat că aceasta s-a axat pe nevoile pe termen lung ale Ucrainei, inclusiv pe creşterea livrărilor de arme cu rază lungă de acţiune.

Anterior, ambasadorul Ucrainei în Statele Unite, Oxana Markarova, a declarat că Kievul va colabora cu preşedintele ales de poporul american. Ea a menţionat recunoştinţa Ucrainei faţă de fostul preşedinte Donald Trump pentru furnizarea de rachete Javelin.

Secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare, Oleksiy Danilov, a declarat, de asemenea, că, dacă Trump va deveni preşedinte, nu va fi o tragedie pentru Ucraina. El este convins că statul va exista indiferent de cine va câştiga alegerile.

Donald Trump s-a lăudat în repetate rânduri că ar putea pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei în 24 de ore, dar nu a oferit niciun detaliu despre planul său. Trump a mai spus că ar "permite" statului agresor să pună stăpânire pe o parte din Ucraina.

Comentând declaraţiile lui Trump, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că transferul unor părţi din regiunile Doneţk şi Lugansk şi Crimeea către Rusia nu este un plan paşnic, ci o capitulare. De asemenea, el l-a invitat pe Trump să viziteze Ucraina.