NATO anunţă că îşi va consolida prezenţa în Marea Baltică după avarierea unor cabluri submarine

NATO a declarat vineri că îşi va spori prezenţa în Marea Baltică după presupusa sabotare în această săptămână a unui cablu de alimentare submarin şi a patru cabluri de internet, în timp ce Estonia, membră a Alianţei, a lansat o operaţiune navală pentru a proteja o linie electrică paralelă.

Finlanda a sechestrat joi o navă care transporta petrol rusesc, fiind suspectată că a provocat o avarie a cablului electric submarin Estlink 2, care o leagă de Estonia, şi că a perturbat liniile de fibră optică. Vineri, Estonia a declarat că a solicitat sprijinul alianţei militare transatlantice.

Ţările baltice sunt în alertă după o serie de defecţiuni ale cablurilor electrice, ale legăturilor de telecomunicaţii şi ale conductelor de gaze de când Rusia a invadat Ucraina în 2022, potrivit Reuters.

"Am convenit cu Estonia şi i-am comunicat, de asemenea, secretarului general al NATO, Mark Rutte, că dorinţa noastră este să avem o prezenţă NATO mai puternică", a declarat preşedintele finlandez Alexander Stubb, într-o conferinţă de presă.

Rutte a postat pe platforma de socializare X că "NATO îşi va consolida prezenţa militară în Marea Baltică", fără a da alte detalii. Un oficial NATO a refuzat să ofere informaţii suplimentare.

Paza de coastă a Suediei a declarat că a sporit supravegherea traficului naval, desfăşurând aeronave şi nave şi coordonându-se cu alte naţiuni.

Kremlinul a declarat că sechestrarea de către Finlanda a navei care transporta petrol rusesc nu îl îngrijorează prea mult. În trecut, Rusia a negat implicarea în oricare dintre incidentele legate de infrastructura baltică.

Estonia a declarat că Marina sa păzeşte cablul de alimentare Estlink 1, încă operaţional.

"Dacă există o ameninţare la adresa infrastructurii submarine critice din regiunea noastră, va exista, de asemenea, un răspuns", a spus ministrul de Externe, Margus Tsahkna, pe X.

Acesta a afirmat joi că astfel de incidente au devenit atât de frecvente încât este greu de crezut că toate au fost cauzate de accidente sau de o navigaţie deficitară.

Ministrul Justiţiei din Estonia a declarat că aceste incidente evidenţiază necesitatea de a actualiza legislaţia maritimă veche de secole pentru a interzice în mod explicit astfel de daune.

Problemele cu Estlink 2 de 658 megawaţi (MW) au început miercuri, la prânz, rămânând în funcţiune doar Estlink 1 de 358 MW care leagă Finlanda şi Estonia, au declarat operatorii de reţea. Aceştia au precizat că Estlink 2, care furniza energie Estoniei la momentul respectiv, ar putea să nu fie repus în funcţiune înainte de luna august.

Flota fantomă

Anchetatorii finlandezi cred că nava sechestrată, înregistrată în Insulele Cook şi denumită Eagle S, ar fi putut provoca pagubele prin tragerea ancorei sale pe fundul mării.

Imagini video şi fotografii publicate vineri de cotidianul finlandez Ilta-Sanomat au arătat nava Eagle S cu un singur lanţ de ancoră întins în mare de la tribord, în timp ce gaura în care ar fi trebuit să fie în mod normal lanţul de ancoră de la babord era goală.

Serviciul vamal finlandez consideră că nava face parte dintr-o asa-zisă "flotă fantomă" de petroliere învechite, utilizate pentru a eluda sancţiunile privind vânzarea de petrol rusesc.

Poliţia finlandeză a declarat că investighează nava Eagle S sub suspiciunea de "infracţiune calificată" şi că membrii echipajului au fost interogaţi.

Caravella LLC FZ, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, care, conform datelor MarineTraffic, deţine Eagle S, nu a răspuns la solicitările de comentarii.

Firma indiană Peninsular Maritime, care, potrivit MarineTraffic, acţionează ca manager tehnic pentru navă, nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii.

Oprirea cablului electric nu va împiedica decuplarea planificată a Estoniei, Letoniei şi Lituaniei de la o reţea electrică din perioada sovietică, comună cu Rusia şi Bielorusia, a declarat operatorul de reţea Elering din Estonia.

Cu toate acestea, breşa înseamnă că preţurile la energie în ţările baltice vor fi probabil mai mari decât se preconiza în 2025, în timp ce în Finlanda şi în regiunea nordică vor fi probabil mai mici, a declarat Ole Tom Djupskaas, analist LSEG pentru piaţa de energie.

Poliţia suedeză investighează în continuare avarierea de luna trecută a două cabluri de telecomunicaţii şi a indicat drept posibil vinovat o navă chineză care venea din Rusia.

Separat, Poliţia finlandeză şi estoniană continuă ancheta privind deteriorarea, anul trecut, a gazoductului Balticconnector şi a mai multor cabluri de telecomunicaţii, în care a fost identificată o altă navă chineză venită din Rusia.