Năstase e de acord cu poziţia faţă de Serbia: Belgradul ne-a dus cu vorba în chestiunea minorităţilor

Preşedintele CN al PSD, Adrian Năstase, a declarat miercuri că este de acord cu atitudinea Guvernului şi a ministrului de Externe legată de Serbia, deoarece Belgradul a "tot dus România cu vorba" în ceea ce priveşte asigurarea unor standarde pentru minorităţi.

"Sper să nu vă surprindă că de data asta sunt de acord cu atitudinea Guvernului şi a ministrului de Externe. Serbia tot ne-a dus cu vorba şi pot să vă spun, spre exemplu, că numai în urmă cu câteva săptămâni, au acceptat o propunere de a face un consulat într-o zonă locuită de români, propunere care fusese făcută în urmă cu opt ani. Opt ani de zile nu au spus absolut nimic, acum au început să răspundă. (...) Eu fac parte din Comisia de monitorizare a Consiliului Europei şi pot să vă spun că acolo au fost nenumărate discuţii, nenumărate promisiuni care nu au fost realizate", a declarat Năstase.

"Nu putem să ţinem seama numai de interesele Germaniei, nu putem să ţinem seama de faptul că ei după ce s-a realizat acordul între Serbia şi Kosovo, sub o anumită presiune evidentă acum ei sunt gata să treacă la introducerea Serbiei în proiectul de extindere în Balcani. Sigur, avem tot respectul pentru interesele celorlalte ţări, dar eu sunt absolut de acord că avem dreptul să ne reprezentăm şi interesele noastre, care sunt interese legitime legate de statutul minorităţii româneşti în Serbia, şi acesta este un moment în care aceste lucruri trebuie spuse cu seriozitate. După părerea mea atitudinea este corectă, sigur trebuie să sprijinim acceptarea Serbiei pentru obţinerea statutului de candidat, mai sunt câteva zile şi în aceste zile va putea fi semnat un protocol pentru protecţia reciprocă a minorităţilor, noi am făcut nenumărate eforturi în acest plan, avem dreptul să cerem, într-un mod legitim, în baza unor standarde europene ca şi minoritatea românească să se bucure de aceste standarde", a adăugat fostul premier.

Consiliul Afaceri Generale a recomandat marţi acordarea statutului de ţară candidată Serbiei. Decizia finală în acest sens urmează să fie luată la Consiliul European din 1 şi 2 martie.

Poziţia fermă a României" în ceea ce priveşte recunoaşterea statului de ţară candidată la UE a Serbiei a dus la prelungirea dezbaterilor la care iau parte în prezent, la Bruxelles, miniştrii europeni de externe, au declarat surse din Comisia Europeană pentru agenţia Tanjug.

Dezbaterea, care a început în jurul orei locale 10.30 (11.30 ora României), a fost prelungită pentru că România a insistat ca în concluzii să fie inclusă şi o prevedere legată de statutul minorităţii vlahe din Serbia.

Comunitatea românească din Serbia numără aproximativ 250.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi "vlahi", românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.

Potrivit B92, România nu a precizat oficial că obiecţiile sale sunt legate de acest dosar. "Nu este clar ce vor de fapt", a declarat un oficial din CE, care participă la reuniune. Sursa a spus, însă, că se aşteaptă să se ajungă în curând la un acord.

Preşedintele sârb Boris Tadici, aflat la Bruxelles, a declarat într-o conferinţă de presă că "obiecţiile României de a include garanţii privind respectarea drepturilor minorităţilor în concluziile de astăzi (marţi - n.r.) sunt nejustificate".