Muzeul de Etnografie din Chişinău: Expoziţie de mărţişoare
alte articole
În ajunul sărbătorii de 1 martie, sute de mărţişoare au fost expuse în cadrul unei expoziţii organizate la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău.
Mărţişorul, simbol al primăverii, purificării, reînvierii naturii, este confecţionat diferit în diversele perioade ale istoriei. De la materialul din care este confecţionat şi până la formele pe care le întruchipează, colecţia de mărţişoare expusă, întruneşte sute de modele confecţionate cu drag de copiii de la grădiniţe, meşteri populari, dar şi mărţişoare vechi, păstrate în colecţia muzeului.
Potrivit organizatorilor, această expoziţie este deja a noua la număr şi întruneşte, în fiecare an, oameni creativi, dornici de a-şi cunoaşte tradiţiile şi de a le promova.
Varvara Buzilă, Preşedintele Societăţii de Etnologie, unul dintre organizatorii acestui minunat vernisaj, a declarat că “această amuletă pe care o purtăm în fiecare an pe parcursul lunii martie, a reuşit să treacă prin veacuri şi să reziste mai mult decât au făcut-o cetăţi, oraşe şi construcţii la fel de importante pentru istoria omenirii. Poartă mărţişoare grecii, macedonienii, românimea de pretutindeni, bulgarii şi alte popoare care au în suflet spiritul primăverii”.
Menţionăm că expoziţia va putea fi vizionată până pe 31 martie în incinta Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău şi este deschisă pentru toţi doritorii.
De asemenea, organizatorii propun publicului ca la sfârşitul lunii, pe 30 martie, să aducă mărţişoarele purtate, la Muzeu, pentru a le lega de pomii din Grădina Botanică, conform obiceiului.
Obiceiul străvechi al Mărţişorului, ca simbol al sosirii primăverii şi al regenerării naturii, este legat de începutul Anului Nou Agricol, celebrând trecerea de la iarnă la primăvară. Conform tradiţiei, în prima zi de primăvară, oamenii îşi prindeau mărţişoare până la răsăritul soarelui. Bătrânii spun că mărţişoarele trebuiau confecţionate în ajunul zilei de 1 Martie sau în dimineaţa acestei zile.
Mărţişoarele tradiţionale se făceau din 2 fire de lână, de culoare albă şi roşie, răsucite într-un singur şnur. Erau predestinate în primul rând copiilor, tinerilor, în special fetelor. Se legau la gât sau încheietura mânii în speranţa că purtătorul să fie sănătos, aparat de deochi, farmece şi boli.
