Muzeu al deportărilor sovietice în capitala R. Moldova

La exact 71 de ani de la primul val de deportări din Basarabia, ce a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a fost inaugurat la Chişinău Muzeul Deportărilor.

Premierul Vlad Filat a declarat că ”acesta este un pas înspre restabilirea adevărului privind o perioadă istorică ale cărei consecinţe şi traume R. Moldova le resimte şi astăzi”.

Una dintre victimele primului val de deportări, Valentina Sturza, a vorbit cu emoţie despre momentele groaznice pe care le-a trăit, alături de familie, în timpul deportării, dar şi despre umilinţele pe care le-au avut de suportat la întoarcerea în Moldova, când erau catalogaţi ca ”duşmani ai statului” şi li se refuza reintegrarea. ”Toate acestea trebuie aduse la cunoştinţa tinerei generaţii pentru ca ei să ştie ce a reprezentat comunismul şi să nu mai repete greşelile trecutului”, a afirmat Valentina Sturza în finalul alocuţiunii sale.

Preşedintele PL, Mihai Ghimpu, consideră ar fi fost bine ca acest muzeu să se numească al victimelor ocupaţiei sovietice. ”Oamenii trebuie să ştie că nu doar deportaţii au fost victime ale regimului bolşevic şi că toate aceste nenorociri au fost cauzate de ocupaţia sovietică. Această ocupaţie trebuie condamnată. Oricum, e bine că s-a început ceva, este un pas înainte”, a spus Ghimpu.

Expoziţia cu care a fost inaugurat muzeul, intitulată ”Moldova sovietică, între mituri şi Gulag”, este alcătuită din peste 700 de documente zguduitoare privind dramele celor peste 60.000 de basarabeni deportaţi în cele trei valuri de ridicări sovietice, în 1941, în 1949 şi în 1951.

Fotografii ale familiilor, scrisori din Gulag, documente, inclusiv din arhiva KGB, privind mecanismul deportărilor, obiecte personale, uniforme şi multe alte exponate întregesc universul concentraţionar al unei perioade tragice din istoria acestor locuri. Atmosfera realistă este întreţinută şi de reconstituirea unui birou de ofiţer NKVD din acea perioadă, cu mobilier şi tehnică din perioada respectivă.

Amplasat în subsolul Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie a Moldovei, localul destinat prezentării ororilor comunismului a fost deschis în prezenţa unui numeros public, format din zeci de deportaţi şi membri ai familiilor deportate şi oprimate de comunism, oficialităţi din R. Moldova, dar şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice străine de la Chişinău.