Moscova şi Kievul vor să 'dezgheţe' reglementarea transnistreană

Negocierile pe marginea reglementării transnistrene, în format 5+2 (Chişinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina, OSCE, EU şi SUA), vor fi reluate în data de 21 iunie la Moscova, după o lungă pauză. Potrivit ziarului Nezavisimaia Gazeta, Rusia intenţionează să pună punct în acest conflict prelungit, insistând asupra unui statut politic special al Transnistriei, pe baza integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Tiraspolul însă îşi menţine poziţia: Transnistria este un stat independent.

Necesitatea reluării procesului de negocieri în acest format a fost subliniată sâmbăta trecută de ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, în timpul întrevederii, la Odesa, cu omologul său ucrainean, Konstantin Grişenko. Ministrul rus a recunoscut că va fi nevoie de eforturi serioase pentru a apropia poziţiile Chişinăului şi Tiraspolului, pentru ca nu cumva, atunci când vor lua loc la masa negocierilor, unii să vorbească doar despre 'un stat unitar', alţii - 'despre independenţă'. 'Trebuie căutat un compromis', a subliniat Lavrov.

În acelaşi timp, aflat la Roma cu prilejul festivităţilor care au marcat 150 de la unirea Italiei, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a confirmat poziţia Chişinăului: 'Principiul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova nu constituie subiect de negocieri (...) Chişinăul militează pentru o soluţionare politică şi este dispus să accepte un statut special pentru Transnistria'.

Însă experţii intervievaţi de Nezavisimaia Gazeta sunt de părere că actualii lideri de la Chişinău nu sunt interesaţi de reluarea negocierilor, în principal din două motive: în primul rând, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) nu are o poziţie comună pe marginea reglementării transnistrene, iar în al doilea rând, AIE vrea să-şi păstreze puterea în următorii patru ani şi nu are timp acum de Transnistria, în condiţiile în care comuniştii sunt decişi să recupereze în următoarele alegeri parlamentare.

'Chişinăului îi va fi greu să ignore propunerea (lui Lavrov) de a continua negocierile în format 5+2, care fuseseră întrerupte în 2006, iar după venirea la putere a AIE, în decembrie 2010, au fost total îngheţate', declară politologul Zurab Todua, deputat al fracţiunii comuniste din parlamentul Republicii Moldova. Potrivit deputatului comunist, de când se află la putere, AIE şi-a amintit doar de două ori de problema transnistreană: în ajunul alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2010, când premierul Vlad Filat s-a întâlnit cu liderul transnistrean Igor Smirnov în timpul unui meci de fotbal, şi la începutul lui mai, în timpul vizitei pe care o desfăşura la Chişinău preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, Petros Efthymiou, care a primit asigurările lui Lupu privind cointeresarea în reglementarea conflictului.

Faptul că AIE nu are o poziţie comună privind această problemă este demonstrat şi de faptul că unii membri ai alianţei propun schimbarea formatului 5+2, considerându-l ineficient, continuă ziarul rus. În afară de aceasta, se fac auzite voci care pledează pentru excluderea Transnistriei din procesul de negocieri şi demararea unor negocieri directe cu Rusia. Nu în ultimul rând, sub presiunile Occidentului, Chişinăul a început să insiste asupra includerii României în procesul de negocieri şi majorării statutului acestei ţări până la nivelul celui al SUA: de la observator la cel de garant al procesului de negocieri.

A fost formulată inclusiv o propunere extrem de radicală: renunţarea la Transnistria, pentru a realiza mai uşor unirea dintre Republica Moldova şi România. Potrivit Nezavisimaia Gazeta, în România acest subiect este dezbătut demult, fiind astfel subminată iniţiativa Rusiei de a reglementa conflictul în viitorul apropiat.

La rândul său, liderul transnistrean nu refuză negocierile, dar aminteşte de fiecare dată că scopul Tiraspolului este un 'divorţ civilizat' de Chişinău. De aceea, Tiraspolului îi convine că la ora actuală în structurile de conducere de la Chişinău există contradicţii: acest lucru simplifică recunoaşterea independenţei transnistrene de către Rusia.

'Tiraspolului nu-i va conveni revenirea la putere a comuniştilor, deoarece în acest caz speranţele într-o recunoaştere din partea Rusiei vor fi zădărnicite. Varianta ideală pentru Smirnov şi anturajul lui o constituie instalarea la putere în Republica Moldova a unioniştilor şi unirea cu România', afirmă Todua. 'În această situaţie, problema recunoaşterii Transnistriei se va rezolva automat. Din acest motiv, liderii transnistreni menţin demult contacte cu AIE şi creează piedici pentru participarea la procesul electoral a transnistrenilor care deţin paşapoarte moldoveneşti, pentru a nu permite creşterea numărului de voturi în favoarea comuniştilor', adaugă deputatul.

În finalul articolului, Nezavisimaia Gazeta notează că alegerile locale care s-au desfăşurat duminica aceasta în Republica Moldova sunt importante şi pentru că rezultatele lor se vor răsfrânge asupra situaţiei AIE şi Partidului Comuniştilor în general. Reprezentative vor fi rezultatele alegerilor pentru primăria Chişinăului, la care din partea AIE a candidat Dorin Chirtoacă, iar din partea comuniştilor - Igor Dodon.

Nu este exclus ca partea perdantă să conteste rezultatele. În acest caz, Chişinăul ar putea deveni scena unor ample acţiuni de protest, iar negocierile pe marginea reglementării transnistrene vor fi amânate pe termen nedeterminat, prognozează cotidianul rus.