Moldova din nou sub presiunea Moscovei

Republica Moldova este din nou supusă presiunilor diplomatice ale Rusiei precum şi a celor din interiorul ţării, venite din partea autorităţilor pro-ruse de la Comrat şi Tiraspol, scrie Capital.ro.

Se fac presiuni asupra R. Moldova, ca şi în Armenia, pentru a renunţa la semnarea Acordului de Asociere şi de Liber Schimb, la summit-ul Uniunii Europene de la Vilnius din noiembrie. Un număr de 28 de ambasadori ai ţărilor-membre UE se află la Chişinău în încercarea de a încuraja autorităţile moldovene să reziste în faţa presiunilor.

Comuniştii, aliaţi cu separatiştii

Rusia şi-a găsit aliaţi cu pondere electorală şi în Parlamentul Republicii Moldova.

Deputatul comunist Vasilii Şova, fost ministru al Reintegrării în perioada guvernării regimului comunist şi fostul şef al Ministerului de Externe de la Tiraspol, Valerii Liţkai, au apărut marţi împreună într-o conferinţă de presă în cadrul căreia au susţinut ideea că iniţiativa R. Moldova de a introduce puncte de control migraţional pe Nistru „pune în pericol eforturile de reglementare a conflictului transnistrean”. iar această acţiune ar avea ca rezultat „încălcarea drepturilor cetăţenilor ruşi care locuiesc în regiunea transnistreană”.

Introducerea acestor puncte de control este principalul subiect care va fi dezbătut joi, la Bruxelles, în formatul de negocieri „5 + 2” (Chişinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina, OSCE şi observatorii SUA şi UE) în problema transnistreană.

Presa transnistreană scrie că Tiraspolul îi pregăteşte Chişinăului o „surpriză” la aceste negocieri. Potrivit expertului în chestiunea transnistreană, Oazu Nantoi, acest „format „5 + 2” nu poate oferi soluţii, fiind un format de conservare a situaţiei. Nantoi susţine că „formatul „5 + 2” contravine esenţei conflictului şi, din această cauză, nu poate oferi rezultate pozitive pentru Republica Moldova”.

Presiunea creşte. Tacticile ruşilor

În opinia analiştilor politici din R. Moldova, liderii administraţiei de la Tiraspol, alături de unele cercuri politice pro-ruse din autonomia găgăuză (Comrat) ar fi primit directive de la ruşi să complice relaţiile cu administraţia centrală, scopul fiind de a bloca semnarea celor două documente citate.

Acest lucru ar fi motivul iniţiativei recente a guvernatorului autonomiei găgăuze Mihai Formuzal de a organiza un referendum consultativ pentru a afla părerea localnicilor despre orientarea externă a Republicii Moldova.

În replică, premierul de la Chişinău, Iurie Leancă a declarat tranşant: „Politica externă este competenţa exclusivă a Chişinăului, iar dacă Mihai Formuzal nu cunoaşte acest lucru – să citească Legea Supremă”, iar preşedintele Nicolae Timofti a spus că „Formuzal promovează interese străine”.

Referitor la introducerea de către R. Moldova a punctelor de control migraţional pe Nistru, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Relaţii Internaţionale al Academiei Române, a declarat că politicienii de la Chişinău „sunt obligaţi să ia o decizie în privinţa graniţei de est, în perspectiva semnării acordurilor cu Uniunea Europeană”.

„A sta la cheremul Transnistriei sau a sta, deci, la cheremul Federaţiei Ruse înseamnă a pune dosarul integrării Republicii Moldova în UE în braţele Moscovei. (...) Republica Moldova nu va putea semna vreo dată Acordul economic sau Acordul de liberalizare a vizelor cu UE fără să aibă o frontieră definită clar şi controlată în est”, a declarat Dungaciu.

„Decizia politică este cea mai complicată decizie pe care Chişinăul trebuie să o ia până la urmă. Dacă spui că trebuie să rezolvăm conflictul transnistrean ca să ne putem integra în Uniunea Europeană, înseamnă că ai pus dosarul integrării Republicii Moldova în UE pe biroul Kremlinului. Pentru că Moscova va spune: Nu veţi rezolva niciodată acest conflict”, a concluzionat acesta.

În acelaşi timp, Rusia îşi foloseşte propaganda pentru a controla minţile locuitorilor din Transnistria şi încearcă să inoculeze diverse fobii, pentru ca oamenii să nu conştientizeze avantajele de care s-ar bucura dacă Republica Moldova ar avea o relaţie apropiată cu Uniunea Europeană.

De asemenea, şi unirea R. Moldova cu România este invocată frecvent de oficialii ruşi în scopul de a-i speria pe transnistrieni. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat miercuri ca preşedintele român Traian Băsescu are în plan integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, după care vrea anexarea acesteia de către România: "'Calul Traian' (Traian Băsescu) a pregătit pentru Republica Moldova două etape: iniţial, 'integrarea în Uniunea Europeană', apoi 'Anschlussul' (anexarea) ei de către România".

Răspunsul lui Traian Băsescu nu a întârziat să apară: „România nu şi-a declarat niciodată intenţia de a anexa vreo ţară. Nu are experienţă în acest sens. Domnul Rogozin când se trezeşte întâi face o declaraţie la adresa României şi apoi îşi bea ceaiul".