Modificarea legislaţiei privind clădirile clasa I de risc seismic, în dezbatere publică
alte articole
Problema mult discutată a reparării clădirilor cu bulină roşie, adică a imobilelor care au fost grav avariate din cauza cutremurelor apare iar în atenţia publică ca urmare a elaborării unui nou proiect de lege care se află în dezbatere publică până pe 16 martie.
Actul legislativ care atrage atenţia opiniei publice este Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea actualei Ordonanţe a Guvernului referitoare la măsurile care pot fi luate pentru îmbunătăţirea clădirilor considerate un pericol în eventualitatea unui cutremur (OG nr. 20/1994).
Documentul ar putea aduce o serie de modificări însemnate prevederilor referitoare la măsurile de consolidare a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic.
Potrivit iniţiativei legislative, persoanele care locuiesc în clădirile încadrate la clasa I de risc seismic vor putea fi evacuate printr-o decizie a primarului, iar nu de către instanţă – cum se întâmplă în procedura actuală.
Astfel, principala modificare adusă actului normativ, în cazul în care locatarul refuză să permită intrarea în locuinţa sa pentru a efectuarea lucrări de expertizare, a măsurătorilor pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării imobilului în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, proiectare, execuţie sau altor asemenea lucrări, va putea fi evacuat direct prin dispoziţia dată de primar, iar nu în urma dispunerii pe calea procedurii ordonanţei preşedinţiale de către instanţa de judecată. Mai mult, decizia dată de primar are caracter executoriu, ceea ce înseamnă că singura cale prin care locatarul se poate opune măsurii evacuării ar fi în instanţă prin contestaţie la executare.
O altă modificare importantă prevede că “Locuinţele de necesitate care satisfac exigenţele minimale prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, precum şi utilităţile pentru aceste locuinţe vor fi asigurate prin grija autorităţilor administraţiei publice locale. Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind mutarea persoanelor evacuate în şi din locuinţele de necesitate şi, după caz, plata chiriei pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie se vor asigura din bugetele locale.De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale vor asigura spaţiile necesare depozitării, în condiţii de siguranţă şi cu asigurarea accesului proprietarilor, a bunurilor materiale care nu pot fi mutate în locuinţele de necesitate".
Astfel, persoanele evacuate vor locui temporar în locuinţe de necesitate, cu chirii plătite de autorităţile locale, până la momentul finalizării lucrărilor de consolidare.
Însă, în mod asemănător cu ordonanţa actuală, aceste lucrări nu se vor face exclusiv pe banii autorităţilor publice, doar anumite categorii de persoane fiind scutite de la restituirea banilor către bugetele de stat, diferenţa constând în termenul de restituire a acestora, care a fost micşorat la 5 ani, în loc de 25 cum prevede actuala ordonanţă. Înapoierea banilor se va face în rate lunare, cu o dobândă fixă de 5% pe an. Ordonanţa mai prevede că singurele persoane care sunt scutite de la plata ratelor lunare sunt cele cu venituri foarte mici.
O altă noutate adusă de proiectul normativ se referă la imposibilitatea înstrăinării locuinţei consolidate în primii 5 ani de la finalizarea lucrărilor, decât cu condiţia achitării integrale a ratelor neachitate.
Conform evidenţelor Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în toată ţara sunt peste 500 de clădiri încadrate la clasa I de risc seismic, peste 300 dintre ele fiind doar în Bucureşti.
Persoanele care doresc să aducă observaţii sau propuneri actului normativ, se pot adresa Ministerului până pe data de 16 martie.