Gelu Voican Voiculescu îşi dă în judecată propria fiică. Care e miza?

Gelu Voican Voiculescu, unul dintre cele mai controversate personaje din istoria recentă a României, şi-a dat în judecată propria fiică, în speranţa redobândirii unui conac din Apoldu de Sus, relatează Turnul Sfatului.
Potrivit publicaţiei citate, Voican Voiculescu a declarat în faţa Tribunalului Sibiu că i-a vândut doar fictiv, doar în acte, proprietatea prietenului fiicei sale, ea fiind avocat de profesie.
De asemenea, continuă site-ul citat, Voican Voiculescu s-ar fi temut să nu fie executat de către stat, în urma altor procese.
Ulterior, casa a ajuns la fiica lui Voiculescu, iar ea a vândut-o apoi lui Robert Blaj, fostul director al Direcţiei Silvice Sibiu, decedat între timp. Totodată, urmaşii acestuia au demonstrat în instanţă că sunt cumpărători de bună credinţă, fiind luat chiar un credit pentru a acoperi cheltuiala.
Conform Turnul Sfatului, povestea a început în 2017, când Voican Voiculescu, după ce a refuzat să plătească chiria majorată de RA-APPS pentru vila de protocol pe care o ocupa în cartierul Primăverii din Capitală, a fost dat în judecată de către instituţia statului.
Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) l-a obligat pe politician în două hotărâri date în prima instanţă la plata unei sume de aproximativ 200.000 de euro, reprezentând chirii, penalităţi şi dobânzi. Ulterior, sumele au scăzut, însă în final politicianul a ajuns la executare silită.
Cine e Gelu Voican-Voiculescu?
Gelu Voican-Voiculescu a făcut parte din grupul restrâns care a preluat conducerea ţării după căderea regimului Ceauşescu. A participat, alături de Victor Atanasie Stănculescu şi Virgil Măgureanu, la procesul şi execuţia cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu şi s-a ocupat personal de înhumarea soţilor Ceauşescu.
Imediat după Revoluţie, Gelu Voican Voiculescu a fost numit viceprim-ministru şi responsabil cu supravegherea şi reorganizarea vechilor structuri ale Securităţii, fiind considerat de unii istorici şi jurnalişti “omul din umbra Securităţii”.
A fost implicat în numeroase controverse, mai ales privind rolul pe care l-a avut în preluarea şi gestionarea arhivelor Securităţii. A fost director al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi este unul dintre politicienii trimişi în judecată pentru evenimentele sângeroase din iunie 1990 (Mineriada) şi pentru crime împotriva umanităţii in cadrul “Dosarului Revoluţiei”.