Modalităţi surprinzătoare de a ne vindeca ADN-ul după leziuni produse de COVID şi nu numai

(wildpixel/Getty Images)

Există dovezi despre posibilitatea ca virusul SARS-COV-2 şi vaccinurile sale să ne afecteze ADN-ul. Mulţi oameni explorează modalităţi de a atenua orice efecte secundare potenţiale.

Regenerarea ADN-ului nostru poate părea imposibilă, dar nu este.

De exemplu, după o zi grea la serviciu, un somn bun ne poate ajuta să ne simţim revigoraţi dimineaţa, deoarece corpul nostru trece prin numeroase procese de reparare silenţioase în timpul somnului.

Corpul nostru are mecanisme naturale de autovindecare pentru a se proteja împotriva stimulilor dăunători şi există modalităţi naturale de a spori acest proces.

Chiar dacă nu am fost afectaţi de COVID-19, alţi factori externi şi interni, cum ar fi lumina ultravioletă şi radiaţiile, toxinele din mediul înconjurător, aditivii alimentari şi stresul, pot avea un impact negativ asupra ADN-ului nostru.


Şederea în linişte poate să ne repare ADN-ul

Oamenii găsesc adesea uşurare de la stres prin somn. Meditaţia este o formă de odihnă activă care poate fi practicată în timp ce sunteţi treaz.

Unii oameni consideră că meditaţia sau antrenamentul de conştientizare sunt plictisitoare sau irelevante pentru viaţa lor, dar nenumărate studii au arătat că pot duce la schimbări pozitive în expresia genelor.

Meditaţia este o practică ce presupune şederea în linişte fără gânduri, sau efectuarea de mişcări simple şi lente. Ea îşi are originea în cultura tradiţională asiatică şi de atunci a evoluat în diverse exerciţii, inclusiv în meditaţia de tip mindfulness. Printre obiectivele principale ale acestei practici se numără controlul minţii, eliminarea distragerilor, promovarea gândurilor pozitive şi calme şi găsirea păcii interioare şi a seninătăţii.

Meditând în mod regulat, ne putem ajuta de fapt organismul să îşi repare ADN-ul.

O analiză sistematică din 2020 a constatat că atât meditaţia prelungită, cât şi cea pe termen scurt pot afecta pozitiv expresia genelor, reducând factorii care cauzează deteriorarea ADN-ului şi reparând ADN-ul.

Chiar şi o meditaţie de o zi poate activa genele legate de menţinerea sănătăţii şi de luptă împotriva bolilor. Spre deosebire, cei care şi-au petrecut ziua relaxându-se în mod normal nu au prezentat aceleaşi modificări ale ADN-ului.

În mod specific, acest studiu a constatat că traseele pivotale responsabile de repararea şi stabilitatea ADN-ului sunt îmbunătăţite în mod constant după meditaţie.

Un alt studiu sugerează că, atunci când bărbaţii integrează meditaţia şi yoga în stilul lor de viaţă zilnic, acestea pot ajuta la repararea deteriorării ADN-ului spermei lor, îmbunătăţind mobilitatea spermei şi viabilitatea embrionară. Acest lucru a dus la o reducere a pierderilor recurente de sarcină la partenerele lor de sex feminin. Repararea acestui tip de deteriorare a ADN-ului este un pas esenţial pentru a produce urmaşi sănătoşi.

Deteriorarea ADN-ului este adesea cauzată de inflamaţii, stres oxidativ, infecţii virale şi alte substanţe toxice, iar meditaţia ajută la reducerea acestor stimuli dăunători.

Un studiu genomic pe scară largă realizat de oamenii de ştiinţă americani în 2021 a arătat o activare robustă a sistemului imunitar în urma unei meditaţii avansate. Studiul a analizat modificările profilului de expresie genetică a 106 persoane care au participat la exeerciţii meditative opt zile, timp de 10 ore pe zi.

Datele cercetării indică faptul că meditaţia activează 220 de gene direct legate de răspunsul imunitar, inclusiv 68 de gene legate de potenţa antivirală, în special de semnalizarea interferonului. Primele 10 gene afectate sunt cunoscute pentru rolul lor esenţial în calea interferonului de tip I, care este cea mai relevantă pentru imunitatea antivirală de primă linie.

Impactul asupra genelor a avut loc rapid. Aproape 44 la sută dintre gene au fost modificate imediat după meditaţie, urmate de 30 la sută la observarea după trei luni.

Este deosebit de important de remarcat faptul că studiul a constatat că meditaţia a îmbunătăţit funcţia imunitară fără a declanşa markeri inflamatori.

Autorii au sugerat că meditaţia este o intervenţie comportamentală eficientă pentru tratarea afecţiunilor asociate cu un sistem imunitar slăbit, inclusiv a leziunilor legate de COVID-19.

Genele de "autovindecare" activate de muzica clasică

Ascultarea muzicii este un alt act simplu despre care s-a constatat că îmbunătăţeşte repararea ADN-ului.

ADN-ul nostru este sensibil la frecvenţe. Atunci când ascultăm muzică, nu doar urechile noastre, ci şi muşchii, celulele şi ADN-ul nostru ascultă. Muzica pătrunde în întreaga noastră fiinţă. După cum a declarat echipa doctorului Carlo Ventura, ascultarea muzicii poate afecta în mod semnificativ sănătatea şi bunăstarea umană.

Cum spunea muzicianul sufist Hazrat Inayat Khan: "O persoană nu aude sunetul doar prin urechi; el aude sunetul prin fiecare por al corpului său. El pătrunde în întreaga fiinţă şi, în funcţie de influenţa sa particulară, fie încetineşte, fie accelerează ritmul circulaţiei sângelui; fie trezeşte, fie linişteşte sistemul nervos. El trezeşte o persoană la pasiuni mai mari sau o calmează aducându-i pacea."

La 14 iunie 2022 a fost organizat un concert experimental de 50 de minute de muzică clasică în Auditorio de Galicia din oraşul Santiago de Compostela din Spania. În public au fost plasate 60 de persoane cu boala Alzheimer sau cu tulburări cognitive legate de vârstă şi un grup de control sănătos.

Oamenii de ştiinţă au analizat profilul de expresie genetică al acestora înainte şi după sesiunile de muzică şi au descoperit că ascultarea muzicii a fost legată de o creştere de 2,3 ori a activităţii genelor din întregul genom, în special a genelor legate de neurodegenerare la persoanele cu tulburări cognitive legate de vârstă, comparativ cu grupul de persoane fără boală.

Această creştere a activităţii genelor a fost observată în special în genele responsabile de descompunerea celulelor cerebrale bolnave în cazul bolii Alzheimer - care ajută la autovindecarea celulară. Studiul a fost publicat în 2023 în Scientific Reports, o revistă din cadrul portofoliului Nature.

Un grup de oameni de ştiinţă şi artişti finlandezi au realizat un studiu în care au analizat profilurile de expresie genetică a 48 de persoane care au ascultat muzică clasică şi a 15 persoane care nu au ascultat nimic.

Cercetătorii au descoperit că ascultarea muzicii clasice a crescut expresia genelor legate de dopamină, inducând o stare de bine.

O genă supraalimentată de muzica clasică este alfa-sinucleină, care ajută la menţinerea echilibrului nivelurilor de dopamină în creierul nostru şi care este, de asemenea, legată genetic de boala Parkinson. O altă genă, NR3C1, ne poate creşte nivelul de dopamină, făcându-ne fericiţi şi dependenţi de acele melodii.

Muzica clasică nu numai că are potenţialul de a ne vindeca celulele creierului la nivel genetic, dar ne poate ajuta şi să trăim mai mult.

Un studiu realizat de Metlife între 1956 şi 1975 pe 437 de dirijori activi şi foşti dirijori de orchestre simfonice a constatat că rata mortalităţii acestora a fost cu 38% mai mică decât cea a populaţiei generale. În cazul celor cu vârste cuprinse între 50 şi 59 de ani, rata de mortalitate a fost cu 56% mai mică, în ciuda faptului că a fost cel mai stresant deceniu al carierei lor.

Tipul de muzică pe care îl ascultăm pare să conteze. Este posibil ca muzica pop să nu fie la fel de benefică pentru oameni ca alte genuri.

Cercetările efectuate pe 1.064 de vedete pop celebre din America de Nord şi Europa între 1956 şi 1999 arată că rata mortalităţii lor a fost cu peste 70 la sută mai mare între trei şi 25 de ani după ce au devenit celebre decât cea a publicului larg.

Vedetele pop americane şi europene au murit la o vârstă medie de 42 şi, respectiv, 35 de ani.

Deşi sunt implicaţi mai mulţi factori, inclusiv abuzul de droguri şi alcool, tipul de muzică şi versurile melodiilor pot juca un rol în răspunsul ADN-ului nostru.

Durata de viaţă a oamenilor este strâns legată de abilităţile de autoreparare ale genelor noastre. Cu cât sunt mai puternice abilităţile noastre de autoreparare a ADN-ului, cu atât mai stabile vor fi genele noastre şi cu atât mai mult vom putea trăi.


ADN-ul răspunde la gândurile noastre

Gândurile noastre pot părea că nu contează, dar oamenii de ştiinţă au descoperit numeroase dovezi că acestea au un impact în timp real asupra ADN-ului nostru, ceea ce ne determină să ne reconsiderăm modul în care ne percepem viaţa.

Percepţia noastră asupra vieţii poate avea un impact asupra expresiei noastre genetice, după cum arată un studiu din 2013, publicat în PNAS. Studiul a constatat că două tipuri de fericire, hedonică şi eudaimonică, au efecte diferite asupra expresiei genelor.

Persoanele care experimentează fericirea hedonică se simt de obicei fericite atunci când se angajează în activităţi care le oferă o plăcere imediată, cum ar fi să se răsfeţe cu o masă delicioasă sau să consume alcool. În schimb, cei care experimentează fericirea eudaimonică tind să simtă plăcere în urma atingerii unui scop mai mare în viaţă, cum ar fi contribuţia la societate sau ajutorarea altora.

Studiul a constatat că persoanele care sunt înclinate spre dreptate şi scopuri nobile au un profil genetic distinct care indică un potenţial mai mare de combatere a virusurilor, inclusiv o expresie mai mare a genelor legate de interferon, o capacitate sporită de a produce anticorpi şi o expresie mai scăzută a genelor legate de inflamaţie.

Într-un studiu din 2017 publicat în Molecular Psychiatry, s-a constatat că două locaţii genetice au fost legate de diferenţe în ceea ce priveşte atitudinile pozitive şi bunăstarea în rândul a peste 2.500 de participanţi afro-americani.

Exerciţiile fizice regulate şi moderat-intense şi consumul anumitor alimente şi nutrienţi pot promova în mod eficient autovindecarea şi pot îmbunătăţi, de asemenea, repararea ADN-ului.

Vindecarea ADN-ului delicat nu necesită o tehnologie avansată. După cum arată cercetările, chiar şi obiceiurile mici, aparent nesemnificative, pot avea efecte puternice.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură