Minunatele realizări ale politicii externe româneşti, Hayssam şi sediul MAE

Ministrul de externe Titus Corlăţean a susţinut o conferinţă de presă, un fel de bilanţ al său la un an de mandat, în care a lăudat toate realizările şi acţiunile diplomaţiei româneşti. Presa prezentă s-a interesat însă mai mult de rolul MAE în aducerea teroristului Omar Hayssam în ţară şi de noul sediu al Ministerului ce urmează să fie construit.

Mai întâi, şeful diplomaţiei române a transmis un mesaj de condoleanţe, de compasiune şi solidaritate faţă de victimele accidentului feroviar din Spania în care au murit 70 de oameni şi a precizat că ”nu există niciun fel de date privind cetăţeni români care să fi fost implicaţi în acest dramatic accident, nici persoane decedate, nici persoane rănite”. Pe de altă parte, MAE a creat o celulă de criză pentru accidentul din Marea Britanie, în care un microbuz cu nouă cetăţeni români s-a răsturnat ca urmare a exploziei unui pneu, iar trei persoane au fost grav rănite şi internate, ulterior, în spital. Corlăţean a anunţat că şapte persoane au fost deja externate şi doar una se află în stare critică. Iar celula de criză funcţionează la minut, a ţinut să asigure ministrul de externe afectat de scandalul reacţiei târzii a MAE la tragicul accident din Muntenegru.

Revenind la politica externă, Corlăţean a afirmat că ”România şi-a proiectat adevăratul potenţial” şi a precizat că a efectuat 60 de vizite în străinătate în calitate de ministru şi a fost oaspete pentru 35 de oficiali străini”.

Pe plan european, România ar fi foarte activă. ”La reuniunea informală a miniştrilor de externe ai UE de la Mallorca, am prezentat propuneri pentru construirea unei Europe mai competitive, unite şi solidare. Am semnalat şi pericolul populismului şi xenofobiei mai ales în perspectiva viitoarelor alegeri europarlamentare”, a declarat Corlăţean. Ministrul n-a specificat ce propuneri. Mai mult, România se pregăteşte deja pentru preluarea preşedinţiei UE în 2019. În acest sens este nevoie de infrastructura logistică necesară pentru acest moment, de un nou sediu pentru Ministerul Afacerilor Externe.

Altă realizare a diplomaţiei române ar fi consolidarea reprezentării României în Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) cu 17 diplomaţi şi numirea unor români în funcţii cheie precum Sorin Ducaru la NATO şi George Pufan la Curtea Europeană de Conturi.

Şi în privinţa Schengen ”semnalele primite sunt încurajatoare şi facem progrese”. În plus, au avut loc întâlniri bilaterale cu reprezentanţi ai Franţei, Germaniei şi Poloniei. Corlăţean a vorbit şi de parteneriatul strategic cu Ungaria, trecând însă sub tăcere recentele declaraţii ale oficialilor maghiari de la Tuşnad. ”Nu pot să nu constat că lucrările Şcolii de Vară de la Băile Tuşnad seamănă foarte bine cu o şedinţă a Guvernului Ungariei, organizată de data aceasta în România, atât prin participarea substanţială guvernamentală, cât şi prin fondul problematicilor abordate, centrate pe promovarea politicii naţionale a Ungariei în raport cu minoritatea maghiară, inclusiv din România. Aceste declaraţii depăşesc cu mult cadrul politico-juridic al relaţiei bilaterale, precum şi toate angajamentele asumate în comun cu partea ungară de-a lungul dialogului diplomatic susţinut din ultimele luni şi reiterate de curând părţii ungare", declara recent secretarul de stat pentru afaceri europene George Ciamba.

Trecând peste aceste amănunte, Corlăţean a lăudat ”parteneriatul strategic consistent cu Turcia”, colaborarea cu Austria pe Strategia Dunării şi primul turneu în statele baltice după muţi ani.

În ce priveşte Siria, România îşi reiterează susţinerea pentru soluţia politică şi pentru Conferinţa de pace Rusia-SUA. Nici pomeneală de expulzarea ambasadorului lui Bashar Assad la Bucureşti.

În relaţia cu SUA, parteneriatul strategic rămâne cheia de boltă, dar tema vizelor rămâne nerezolvată. Iar în relaţia cu Rusia, Corlăţean salută ”deschiderea spre dialog politic care n-a existat în ultimii ani, inclusiv discutarea subiectelor asupra cărora există puncte de vedere divergente”. ”În privinţa locurilor de înhumare a ostaşilor români căzuţi pe teritoriul URSS, am primit acceptul ruşilor de a construi primul cimitir comemorativ iar după o perioadă de îngheţ se abordează din nou problema tezaurului”, a explicat ministrul de Externe, care a precizat că va fi creat un Forum româno-rus format din reprezentanţi ai societăţii civile dintre cele două ţări care să discute despre aceste chestiuni. O altă ambiţie a României este să obţină statutul de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2020-22.

În final, presa prezentă, mai puţin interesată de realizările notabile de politică externă ale MAE, a întrebat de aducerea teroristului Omar Hayssam în ţară pentru executarea pedepsei. ”Esenţa este ca instituţiile şi-au făcut datoria şi că România a arătat că e un stat puternic”, a concluzionat Corlăţean, care a refuzat să dea mai multe detalii despre rolul MAE în această operaţiune. Despre sediul MAE, ministrul a afirmat că ”noi suntem la faza în care MAE are un teren pe care trebuie să îl folosim, sa îl punem şi valoare şi discutăm cu Ministerul Finanţelor Publice, atât de drag nouă, să putem obţine un început de finanţare pentru studiul de fezabilitate, pentru proiectare, care să permită ca România, statul român să aibă un sediu corespunzător, de nivel european, pentru MAE. Nu uitaţi că preşedinţia UE pe care România o va asuma în 2019 presupune un set întreg de vizite, de reuniuni, de negocieri, consultări, şi trebuie ca România să ofere totuşi o instituţie civilizată”.