Minoritatea română, lovită de noua lege a Educaţiei din Ucraina. Guvernul Tudose, somat să intervină

Noua lege a Educaţiei din Ucraina reprezintă o lovitură puternică dată minorităţii române din ţară, astfel că Guvernul Tudose trebuie să ia o atitudine fermă în cadrul următoarei reuniuni a Comisiei mixte ucraineano-române pentru minorităţile naţionale, care urmează să aibă loc la Kiev, a solicitat joi, pe pagina sa de Facebook, deputatul USR Matei Dobrovie.

"Protejarea drepturilor românilor din comunităţile istorice, prin menţinerea identităţii lor culturale, lingvistice, etnice şi religioase, a fost o prioritate de la începutul mandatului meu de vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. În luna ianuarie am făcut o adresă către Ambasada României de la Kiev, prin care solicitam câteva informaţii cu privire la situaţia drepturilor culturale şi lingvistice ale românilor care trăiesc pe teritoriul Ucrainei. Solicitarea era motivată de informaţiile apărute în presă cu privire la intenţiile autorităţilor ucrainene de a modifica prevederile legislative referitoare la studiul limbii şi literaturii române de către minoritatea românească", a declarat Matei Dobrovie.

Ambasadorul României la Kiev, Cristian-Leon Ţurcanu, i-a răspuns deputatului la vremea respectivă:

În ceea ce priveşte proiectul noii Legi a Învăţământului, menţionăm că acesta a fost adoptat, în primă lectură, la 6 octombrie 2016, de către Rada Supremă de la Kiev. Conform procedurii legislative ucrainene, după adoptarea textului în prima lectură, la acesta se pot formula amendamente, care sunt analizate de Comisia de specialitate din Rada Supremă (în cazul dat, Comisia pentru Învăţământ şi Ştiinţă). În pregătirea proiectului Legii Învăţământului pentru a doua lectură, Comisia pentru Învăţământ şi Ştiinţă din Rada Supremă a înfiinţat un Grup de Lucru, la care au fost invitaţi să participe la dezbateri publice persoanele interesate - inclusiv reprezentanţi ai organizaţiilor minorităţilor naţionale. Suplimentar a fost înfiinţat un Sub-grup de lucru care se va ocupa în mod exclusiv de amendamentele propuse la articolul 7 (cel referitor la limba de studiu).

Misiunea noastră monitorizează cu atenţie evoluţiile din forul legislativ ucrainean precum şi dezbaterile din spaţiul public, menţinând un dialog constant atât cu reprezentanţii comunităţii româneşti, cât şi cu membri ai Radei Supreme şi cu reprezentanţi ai ministerului de resort. Doresc să vă informez că solicitarea dumneavoastră a fost transmisă Centralei MAE şi Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, la nivelul cărora se realizează o analiză aprofundată asupra acestui subiect deosebit de important pentru etnicii români şi protejarea identităţii acestora, în vederea formulării unui răspuns privind aspectele de fond formulate în mesajul dumneavoastră.

În prezent, deputatul USR a solicitat Ambasadei Ucrainei la Bucureşti informaţii privind modificările legislative în domeniul educaţiei în limba maternă, prin care se prevede introducerea treptată a noului sistem educaţional şi înlocuirea limbii materne de predare cu cea ucraineană, în licee şi facultăţi.

"Personal sunt un susţinător al europenizării Ucrainei. România a fost şi este unul dintre principalii susţinători ai suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, în contextul agresiunii ruseşti. Cred că cele două ţări au interese de securitate comune şi că Ucraina poate învăţa multe din experienţa României de aderare la UE şi poate beneficia de expertiza noastră în materie de justiţie şi anticorupţie. Stabilitatea şi rezilienţa ţării vecine este fundamentală pentru noi. Din această perspectivă, resetarea relaţiei bilaterale, prin vizite la nivel de preşedinte, este foarte importantă", a precizat Matei Dobrovie.

Potrivit parlamentarului, este însă o realitate că din peste 140 de şcoli româneşti care existau la căderea URSS în Ucraina, la ora actuală au rămas puţin peste 60, iar o desfiinţare a învăţământului în limba maternă ar însemna încălcarea criteriilor de la Copenhaga privind protecţia minorităţilor, pe care Kievul trebuie să le respecte dacă vrea să adere la UE.

"În plus, potrivit Convenţiei - cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă. Am sperat ca prin reforma administrativ-teritorială în sensul descentralizării, satele româneşti alăturate să se unească în comune organizate pe criterii etnice, iar astfel să aibă mai mulţi elevi şi bani, să le fie mai uşor. Din păcate se pare că în loc să fie întărite, tot mai multe şcoli sunt închise", a subliniat Matei Dobrovie.

În acest context, deputatul cere Guvernul român să ia o atitudine fermă în cadrul următoarei reuniuni a Comisiei mixte ucraineano-române pentru minorităţile naţionale, care urmează să aibă loc la Kiev.

"În acest cadru trebuie ridicată şi problema necesităţii unificării programelor de învăţământ pentru şcolile de limbă română din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa. Este de neacceptat ca statul ucrainean să mai facă diferenţierea artificială între limba română şi limba moldovenească", a adăugat Matei Dobrovie.